REZERVATIA CODRUL SECULAR SLATIOARA
7/7275
calendar_month 07 Feb 2008, 00:00

Interventia omului, in decursul vremurilor, a limitat suprafata padurilor, inclusiv biodiversitatea acestora. Ideea pastrarii nealterate a anumitor suprafete impadurite a stat la baza infiintarii rezervatiei de la Slatioara.

Situat pe versantul estic al masivului Rarau, la o altitudine cuprinsa intre 790 m si 1353 m, in satul Slatioara, la 12 km de comuna Stulpicani de care apartine, codrul secular Slatioara se intinde pe 3 creste mari : Batca neagra, Batca cu Plai, Batca Lesei, separate intre ele prin vai adanci, unde isi strang apele paraile Variuga, Valea lui Ion, dand nastere paraului Slatioara, care se varsa in Suha si apoi in Moldova.

Accesul in rezervatie se face de pe soseaua Suceava- Cluj-Napoca, de la Frasin spre Stulpicani.
Initiativa declararii acestei rezervatii dateaza de la inceputul acestui secol (1904,1907), de cand padurile erau administrate de Fondul Bisericesc Ortodox -roman din Bucovina.

In perioada 1920-1930, codrul a fost amenintat de exploatari forestiere, extragandu-se cca.7200 mc. material lemnos ; unii arbori monumentali au fost doborati, iar cheia "Latoace" a fost dinamitata din ordinul sefului de ocol de atunci. Reamenajarea padurilor pe baze tipologice, executata in 1955 a permis crearea de perimetre de protectie absoluta in care nu se pot executa nici un fel de exploatari.

Din punct de vedere geologic, teritoriul codrului secular Slatioara apartine cuvetei marginale mezozoice, avand cele mai mari dimensiuni in limita inferioara a bazinului. Este evidenta prezenta calcarului si a dolomitelor prin asa-numitele Klippe ce apar sub forma de diguri neintrerupte in aval si in amonte de chei.

Datorita conditiilor stationale deosebite, padurea fiind ferita de curentii de aer de mare intensitate, aici nu s-au produs doboraturi de vant de mare intensitate (doboraturile reprezinta arborii cazuti din cauza conditiilor meteorologice extreme cum ar fi vantul sau zapada ).

Vegetatia lemnoasa cuprinde numeroase specii : molidul (Picea abies), bradul (Abies alba), pinul silvestru, (Pinus silvestris ), tisa ( Taxus baccata), fagul ( Fagus sylvatica), scorusul (Sorbus aucuparia), carpenul (Carpenus betulus), arinul (Alnus incana), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), salcii ( genul Salix). Arbustii sunt reprezentati de agris ( Ribes grossularia), cununita ( Spirea ulmifolia ), zmeurul ( Rubrus idaeus), tulichina (Daphne mezereum), afinul (Vaccinium myrtillus), merisorul (Vaccinum vitis-idea).
Flora erboasa este bogat reprezentata : omagul (Aconitum paniculatum), floarea pastelui ( Anemone nemorosa), vulturica ( Hieracium transsilvanicum), piciorul cocosului (Ranunculus carpaticus), sarisoara( Sanicula aenropinea), clopoteii ( genul Campanula), orhidee : papucul doamnei ( Cypripedium calceolus), mlastita ( Epipactes altropurpurea),Listera ovata, etc.
Dintre muschi, T.Stefureac citeaza 451 de unitati sistematice, dintre care 108 apartin clasei Hepaticae, 343 clasei Musci, iar dintre licheni, 94 de unitati apartinand mai frecvent genurilor Cladonia, Parmelia, Peltigera, s.a. Cercetarile au scos in evidenta cca. 900 specii de plante, dar cifra se va mari cu siguranta in urma altor studii.

Monumentele naturii intalnite in codrul secular Slatioara sunt: tisa ( Taxus bacata), vulturica de stanca (Hieracium pojoratense), tulichina (Daphne mezereum), foaie grasa - alga rosie de apa dulce (Hildekbrndtia revularis).

Fauna este bogat reprezentata , beneficiind de conditiile de hrana si adapost din rezervatie. Demna de remarcat este prezenta rasului (Lynx lynx ) - monument al naturii. Dintre insecte mentionam 5 specii noi de fluturi descoperiti de Ion Nemes dar si specia endemica (unica in lume) Carabus rarauense.

Rezervatia a suscitat interesul mai multor naturalisti printre care : F.Cardei, M.Constantineanu, R. Constantineanu, I.Petcu, C. Pisica, Gh. Mustata, I. Cevanu, I.Nemes.

Suprafata rezervatiei este de cca. 1064,20 ha.

sursa: www.bucovinaturism.ro