Rolul principal al edificiului era unul militar, de aparare, servind in acelasi timp ca foisor de paza si observatie, inchisoare si loc pentru depozitarea tezaurului. Materialul din care a fost ridicat este caramida rosie. Forma acestui turn este cilindrica, avand baza in forma de trunchi de piramida, placata cu piatra. Inaltimea lui depaseste 27 de metri, avand diametrul de 9 metri. Constructia a fost ridicata peste pridvorul paraclisului ce data inca din vremea lui Mircea cel Batran. Accesul pana pe platforma superioara se face urcand 122 de trepte. Edificiul este prevazut cu o usa ce comunica direct cu casa domneasca prin mijlocirea unei pasarele mobile.

In timpul voievodului Matei Basarab (1632 - 1654) intregul complex domnesc din Targoviste va fi restaurat, in special turnul, se va dubla zidul de incinta construindu-se in plus o baie turceasca. In anul 1660, domnitorul Gheorghe Ghica ordona distrugerea resedintei de la Targoviste la comanda Inaltei Porti. Constantin Brancoveanu este cel in timpul caruia resedinta voievodala va fi reconstruita (intre anii 1692–1696). La moartea acestuia capitala va fi mutata. Cea mai importanta interventie asupra Turnului Chindiei se produce la jumatatea secolului al XIX-lea. Insemnatatea speciala consta in faptul ca este refacut capital, arhitectura initiala fiind serios modificata. Ultimele lucrari de restaurare in interiorul complexului s-au desfasurat in 1961, ca urmare a unei initiative a Directiei Monumentelor Istorice, actiunile ulterioare fiind absolut superficiale.

In prezent Turnul Chindiei este muzeu, aici functionand o expozitie dedicata celor doua domnii ale lui Vlad Tepes, ctitorul acestei fortificatii. Este o situatie fericita; alte vestigii de acest tip nu s-au conservat indeajuns de bine pentru a putea gazdui muzee. Astfel pasionatii de istorie au ocazia sa interactioneze cu mostenirea inaintasilor si sa traiasca senzatii unice pe care sa le impartaseasca celor ce nu au avut prilejul sa le incerce. Din pacate muzeul este vizitat tot mai rar de catre turistii romani, multi dintre cei care-i calca pragul fiind straini. Marele neajuns nu este tocmai acesta ci faptul ca strainii, necunoscand istoria lui Vlad Tepes vin sa viziteze turnul doar atrasi de mirajul legendei lui Dracula. La fel de grav este faptul ca localnicii, profitand de aceasta situatie, confectioneaza si vand kitschuri care il reprezinta pe voievod sub infatisarea unui vampir. Prin urmare nu ar strica sa le dam o mana de ajutor vizitatorilor straini sa ne invete istoria. De asemenea ar fi ideal sa-i convingem pe conationalii nostri, lipsiti de maniere, care viziteaza complexul muzeal, sa renunte la obiceiul de arunca resturi menajere printre ruinele din jurul Turnului Chindiei.