1453 CADEREA CONSTANTINOPOLULUI

In momentul disparitiei sale ca stat, gloria politico-militara a Imperiului Bizantin era de mult apusa. In plan teritorial, statul se reducea de fapt la orasul Constantinopol, aparat de trei randuri de ziduri, si la zona din imediata vecinatate a acestuia. In fruntea imperiului se afla Constantin al IX-lea Paleologul (14491453) care fusese despot al Moreei inainte de a ocupa tronul ca succesor al fratelui sau, Ioan al VIII-lea. Cucerirea Constantinopolului a fost principalul obiectiv al sultanului Mehmed al II-lea (1444 1446; 14511481). Dupa bombardarea orasului, aparat de cateva sute de soldati greci si genovezi, timp de cateva luni, acesta a ordonat asedierea lui in aprilie 1453. Imparatul insusi a cazut in lupta, in ultimele zile ale imperiului (2930 mai 1453). Victoria otomana a fost posibila si datorita neimplicarii in apararea bizantinilor a puterilor crestine care ar fi avut forta militara necesara. Orasul a fost denumit Istanbul si a devenit capitala Imperiului Otoman, statut pastrat pana dupa Primul Razboi Mondial (19141918). Mehmed al II-lea, supranumit Cuceritorul in urma infrangerii Imperiului Bizantin, a ridicat la Constantinopol palatul imperial otoman, Topkapi, si a transformat Sfanta Sofia, marea biserica ortodoxa construita in secolul al VI-lea de imparatul bizantin Iustinian, in moschee.