1683 ASEDIUL OTOMAN AL VIENEI

Ultima mare actiune ofensiva otomana spre centrul Europei este considerata de unii istorici momentul declansarii declinului ireversibil al Imperiului Otoman si al aparitiei asa-numitei probleme orientale, care va deschide seria razboaielor ruso-austro-turce din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea. Procesul decaderii Imperiului Otoman incepuse, in fapt, de la moartea sultanului Soliman Magnificul (15191566), cand marile campanii de expansiune otomane au incetat. Totusi, Imperiul Otoman a continuat sa joace un rol politic si militar semnificativ in sud-estul european. In a doua jumatate a secolului al XVII-lea, Imperiul Otoman strabate o perioada de ascensiune, marcata de instaurarea suzeranitatii otomane asupra Ucrainei si ocuparea cetatii poloneze Camenita, in 1672. Aceasta reprezenta un punct strategic de prima importanta, deoarece permitea supravegherea Rusiei, Ucrainei, Poloniei si tarilor Romane. In 1681, Imperiul Otoman incheie pace cu Rusia, pregatindu-se sa atace Imperiul Habsburgic (Austria). Acesta din urma a reusit sa atraga de partea sa pe regele polon Ian Sobieski. Campania otomana din 16821683 a avut ca punct culminant asedierea Vienei, capitala Imperiului Habsburgic, in perioada iulie-septembrie 1683. Operatiunea militara s-a dovedit a fi un esec, armata otomana fiind nevoita sa se retraga. Acest moment a reprezentat debutul expansiunii Imperiului Habsburgic catre sud-estul Europei, in dauna Imperiului Otoman si modificarea echilibrului politic din aceasta zona. Pana la sfarsitul secolului al XVII-lea (cand se incheie Pacea austro-otomana de la Karlowitz 1699), Imperiul Otoman va fi nevoit sa cedeze Habsburgilor Ungaria si Transilvania.