studentie.ro  » info-studentie » dictionare » ALEXANDRU LAPUSNEANU

ALEXANDRU LAPUSNEANU

Publicat: 29 Aug 2006 | Vizualizari: 6238

Din Letopisetul... lui Grigore Ureche, scriitorul a preluat evenimentele majore ale domniei lui Lapusneanu, opinia defavorabila a marii boierimi asupra domnitorului si cteva din replicile devenite emblematice pentru caracterizarea acestuia(ex: Daca voi nu ma vreti, eu va vreu...).Totusi, autorul recurge la cteva licente istorice, modificnd unele date reale n scopuri artistice: astfel, vornicul Motoc nu mai traia n momentul revenirii lui Lapusneanu la tronul Moldovei; alaturi de el, fusesera executati la Liov n Polonia si boierii Spancioc si Stroici. Un motiv pentru care scriitorul pastreaza personajele din spatiul istoriei este ncercarea de a echilibra termenii unui conflict n care domnitorul domina cu autoritate.Sub motoul Daca voi nu vreti, eu va vreu..., Costache Negruzzi relateaza episodul venirii lui Alexandru n Moldova, hotart sa ocupe tronul tarii. Aceiasi boieri care-l tradasera n prima domnie venisera acum sa-l ntmpine aproape de granita. Desi acestia ncearca sa-l convinga sa renunte la tron, domnitorul nu se lasa nduplecat si si mentine decizia luata. Dupa o discutie cu vornicul Motoc, Lapusneanu decide sa l crute, pentru ca i va fi folositor.Al doilea capitol ncepe cu nscaunarea fostului stolnic Petre, care nu ntmpinase nici o piedica. Prima masura pe care o ia este aceea de a arde toate cetatile Moldovei n afara de Hotin, cu scopul de a strpi cuiburile feudalitatii, apoi trece la pedepsirea aspra a boierilor. nspaimntata de cruzimile comise de sotul ei, doamna Ruxandra l roaga sa nceteze cu omorurile, dar acesta se enerveaza cumplit si i promite ca i va da un leac de frica. Punctul culminant ncepe odata cu al treilea capitol. Lapusneanu participa mpreuna cu numerosi boieri la slujba de la Mitropolie, unde domnitorul si cere iertare pentru sngele varsat si i invita pe toti sa ospateze mpreuna. La curte, spre sfrsitul ospatului , la un semn slujitorii sai omoara toti boierii.. Multimea adunata la portile curtii domnesti cere capul lui Motoc. Voda l da pe mna norodului care l linseaza. ncepe apoi sa puna capetele celor ucisi n forma de piramida si o cheama pe domnita Ruxandra care lesina cnd la vederea grozaviei. Deznodamntul coincide cu ultimul capitol. Timp de patru ani Lapusneanu nu mai ucide pe nimeni, dar nascoceste tot felul de schingiuri. Fiind bolnav, cere mitropolitului Teofan sa-l calugareasca. Trezindu-se din starea de inconstienta si vazndu-se mbracat n rasa de calugar, se enerveaza si i ameninta cu moartea pe toti. Doamna Ruxandra accepta sa i puna otrava sotului ei n bautura. Domnitorul se stinge din viata n chinuri groaznice si este nmormntat la manastirea Slatina. nsusirile care contureaza imaginea personajului sunt evidentiate printr-o diversitate de procedee. Caracterizarea directa facuta de autor este realizata prin expresii ca aceasta desantata cuvntare, a-si dezvalui urtul caracter, dorul lui cel tiranic, vorbele tiranului, dar acestea sunt putine, caci stilul naratorului se caracterizeaza, n general, prin obiectivitate. Alteori caracterizarea directa este facuta de alte personaje: bunul meu domn, viteazul meu sot(doamna Ruxandra), crud si cumplit este omul acesta"(Teofan) , Eu sunt Spancioc, a carui avere ai jafuit-o, lasndu-i femeia si copiii sa cerseasca pe la usile crestinilor., Nu-mi voi strica vitejescul junghi n sngele cel pngarit a unui tiran ca tine(Stroici). Cele mai multe dintre trasaturile de caracter sunt evidentiate prin gesturi, prin mimica, prin felul de a vorbi. Gesturile si mimica sunt puse n evidenta printr-o serie de expresii ca: silindu-se a vorbi, ochii scnteiaraca un fulger, ochii lui hojma clipeau, azvrli cu mnie, raspunse cu snge rece, mna lui se rezema pe junghiul din cingatoarea sa etc. Toate acestea scot n relief ipocrizia si mnia, capacitatea de disimulare si dorinta de a se razbuna, nsusiri prezentate nuantat si convingator.Aceleasi nsusiri, dar si altele, ca hotarrea neabatuta, tandretea simulata, ura si dusmania, dispretul si rautatea sunt exteorizate prin felul sau de a vorbi. El vorbeste ca un ntelept, n baza experientei acumulate, n proverbe si pilde: Lupul parul schimba, iar naravul ba, nu toate paserile ce zboara se mannca, sunt alti trntoride care trebuie curatit stupul etc. Atunci cnd face, ipocrit, parada de cucernicie si vorbeste n biserica, si coloreaza discursul cu ziceri din sfnta scriptura: Bate-voi pastorul si se vor mprastia oile, Sa iubesti pe aproapele tau ca nsuti pe tine, Sa ne ierte noua gresalele, precum iertam si noi gresitilor nostri. Cnd si iese din fire, si manifesta impulsivitatea si agresivitatea prin vorbe dure sau prin invective, de obicei folosite n vocativ: esti un tlhar si un vnzator, pocitanii, boaite, boaita fatarnica, cateaua asta, muiere nesocotita etc. Prin puterea de evocare a dialogului, printr-o fina observatie a gesturilor, a mimicii se dezvaluie toata miscarea psihologica a viitorului tiran nca din primul capitol. Scena dialogata a ntlnirii dintre Alexandru Lapusneanul, venit sa urce pe tronul Moldovei pentru a doua oara, si solia de boieri contureaza conflictul puternic dintre domn si boierii tradatori, evidentiind trasatura fundamentala a domnitorului: vointa neclintita de a domni ca un autocrator, impunndu-si ferm autoritatea tiranica. Lapusneanul i primeste protocolar si rezervat silindu-se a zambi. Replicile arata siguranta de sine si atitudinea provocatoare a domnului care-i face pe dusmanii sai sa-si dezvaluie ostilitatea si intentiile adevarate: Am auzit, urma Alexandru, de bntuirile tarii si am venit sa o mntui; stiu ca tara ma asteapta cu bucurie. Ultima parte a replicii este scnteia care declanseaza raspunsul nvaluit n viclenie al lui Motoc si raspunsul dur, ferm, autoritar, ntr-o izbucnire de furie si ura abia stapnita a Lapusneanului, exprimat n replici scurte, taioase, care pun n lumina impulsivitatea, omul violent, politicianul fara scrupule, nengaduitor n nfruntarea cu boierii. Replicile au ramas memorabile, capatnd valoare de sentinta: Daca voi nu vreti, eu va vreau,... si daca voi nu ma iubiti, eu va iubesc pre voi, si voi merge si cu voia ori fara voia voastra.n partea a treia, Lapusneanul, si va regiza cu mare rigurozitate miscarile: Dupa ce a ascultat sfnta slujba, s-a cobort din strana, s-a nchinat pe la icoane, si , apropiindu-se de racla sf. Ioan cel Nou, s-a aplecat cu mare smerenie, si a sarutat moastele sfntului. Este momentul n care personajul se domina magistral, fiind un stapn al artei disimularii. El este un excelent actor, dovedind inteligenta, tact, un echilibru interior desavrsit. Alexandru foloseste, n scopul cstigarii ncrederii totale a boierilor ce-l urau si se temeau de el, argumente hotartoare: nu numai gesturile, miscarile, expresia fetei, dar mai ales extrase din Biblie anume alese.Scena uciderii boierilor, a dialogului dintre Lapusneanul si Motoc, retrasi lnga fereastra, capata viata ntr-un tablou plin de miscare ce se deruleaza parca aievea. Cinismul lui voda El rdea, si groaza lui Motoc care se silea a rde ca sa placa stapnului , simtind parul zburlindu-i-se pe cap si dintii sai clantanind sporesc dramatismul. Luciditatea, sngele rece, tonul sarcastic n fata scenei sngeroase la care asista, comportamentul dispretuitor si cinic fata de Motoc, pierit de groaza, dezvaluie un om diabolic. Lapusneanul are placerea sadica de a chinui sufletul vornicului ticalos care-l tradase si de care acum nu mai avea nevoie. El se leapada de el, potolind astfel multimea burzuluita, fara sa clipeasca. Domnitorul este nzestrat cu o mare mobilitate a sentimentelor. n scena finala a bolii si a otravirii sale, personajul traieste cu intensitate att umilinta ct si revolta mpotriva celor care l-au calugarit, apoi groaza n fata mortii. Nici chiar atitudinea binevoitoare fata de doamna Ruxandra nu este constanta, ci dureaza doar pna cnd aceasta i aminteste de crimele savrsite: Lapusneanul, posomorndu-se, desfacu bratele: Ruxandra cazu la picioarele lui. Mai mult dect att, atunci cnd doamna insista sa nceteze varsarea de snge, devine impulsiv si violent prin limbaj si prin gesturi: Muiere nesocotita! Striga Lapusneanul sarind drept n picioare, si mna lui, prin deprindere, se razama pe junghiul din cingatoarea sa. Totusi, el stie sa-si si stapneasca aceste impulsuri, modificndu-si comportamentul, fie pentru a-i induce n eroare pe ceilalti, fie pentru a-si ascunde adevaratele intentii: dar ndata stapnindu-se, se apleca, ridicnd pre Ruxandra de jos: Doamna mea, i zise, sa nu-ti mai scape din gura astfel de vorbe nebune, ca, zau, nu stiu ce se poate ntmpla.Ipocrit, ironic si insinuant, profitnd de credulitatea si naivitatea sotiei, Lapusneanu i promite ncetarea uciderilor si un leac de frica. Pentru acest tiran nsetat de snge, rugamintea doamnei Ruxandra si promisiunea lui sunt prilejul cel mai nimerit de a-si pune n aplicare planul diabolic croit dinainte. Lapusneanul este apreciat drept un erou romantic, prin calitati de exceptie si defecte extreme, construit pe baza antitezei romantice (Lapusneanul- Ruxandra), prin observatia atenta a psihologiei personajului, prin trasaturile puternice de erou exceptional, ale carui fapte sunt impresionante prin cruzime, perfidie, setea si placerea razbunarii. Eroul este un damnat romantic, osndit de Providenta sa verse snge si sa nazuie dupa mntuire, adica ncearca sa sece demonul care sta ascuns n el pentru a putea fi mntuit. Cea de-a doua domnie reprezinta o suma de mprejurari, situatii si actiuni de exceptie: confruntarea verbala cu solia domneasca, controversa cu Ruxandra, scena discursului din biserica, scena masacrarii boierilor la ospat, linsarea lui Motoc, groaza domnitei Ruxandra la vederea piramidei din capete umane, moartea tragica a domnului. G. Calinescu subliniaza nsa si veridicitatea eroului, lasnd sa se nteleaga faptul ca viziunea artistica a lui Negruzzi nu e omogena: Lapusneanul apare ca orice om viu si ntreg, nct echilibrul ntre conventia romantica si realitatea individului e minunea creatiei lui Negruzzi. Cei mai multi comentatori ai operei, impresionati de uciderea premeditata a celor 47 de boieri si de linsarea lui Motoc de catre gloata furibunda, acte sngeroase, la care domnitorul asistase impasibil, l-au integrat categoriei sadicului. nsa, nemaiavnd ncredere n marii boieri din jurul tronului, Lapusneanul premediteaza razbunarea mpotriva tuturor vinovatilor. Asadar, sadismul lui nu este mai putin o pornire instinctuala, ct o atitudine politica, izvorta din exasperare si dirijata cu scopul de a-i extermina pe tradatori si pe rivalii sai. De aceea, aceasta nuvela este o opera de semnificatie si valoare universala , dorinta de putere politica absoluta fiind prezenta dintotdeauna n constiinta umana. n Scrisoarea a XIX , intitulata Ochire retrospectiva, Negruzzi i recunoaste voievodului meritul de a fi ncercat sa lupte mpotriva factiunilor boieresti rivale, dar i reproseaza mijloacele alese (tortura si asasinatul politic) , firea cruda si despotica, incapacitatea de a face din popor un aliat de nadejde al actiunilor sale: Alexandru va sparge cuibul si va strivi acest furnicar de intruganti ce facea si desfacea domnii [...]. El retezase trunchiul, dar odraslele lui cresteau si nu era el omul care sa stie a le seca, punndu-le stavila pre nsusi poporul; pentru aceasta, fapta lui fu judecata de cruda, si el de tiran.... Dupa cum se observa, Costache Negruzzi creeaza un personaj complex n persoana lui Alexandru Lapusneanul nu numai prin nsusirile sale, ci si prin diversitatea modalitatilor de caracterizare folosite. Protagonistul nuvelei e disimulat, blazat, cunoscator al slabiciunilor umane, hotart si rabdator(G. Calinescu). Aceste nsusiri desemneaza un personaj cu o oarecare complexitate psihologica care poate juca roluri tragice de o oarecare tindere n timp si ne pot emotiona..., avnd n vedere si faptul ca el este un estet al grotescului. Cruzimea sa atinge rafinamentul atunci cnd ridica o piramida din capete rnduite dupa rang. Manolescu afirma ca: Autorul insista pe cruzimea maladiva, pe detaliile fizice care-i exprima instinctualitatea primara. [...] Portretul indica fixatie si primitivitate, nu un suflet complicat contradictoriu. Totusi trebuie avut n vedere faptul ca atitudinea si nsusirile sale, comportamentul sau au la baza unele motivatii de ordin istoric si psihologic, iar defectele mentionate ce-l definesc n esenta nu exclud unele calitati cum ar fi: luciditatea, abilitatea politica, nu tolereaza opozitia boierilor. Din punct de vedere istoric, scopul politicii sale era sporirea autoritatii domnitorului prin limitarea puterii marii boierimi, iar psihologic, el si pierduse ncrederea n boierii de care fusese tradat n prima domnie.Scriitori si criticii litarari au apreciat n diferite epoci si moduri aspectul psihologic al lui Alexandru Lapusneanu. Liviu Leonte constata la erou o nclinatie diabolica , sadica, spre teroare, o dorinta bolnavicioasa de a vedea snge curgnd. Mai analitic, Nicolae Iorga vede aici sufletul unui bolnav ce-si afla alinarea unei suferinte tainice numai la vederea si auzul suferintei altora.

 
 

Quiz

În acest ”Test” este vorba cât de bine poți gândi. Deoarece unii greșesc la cele mai simple întrebări.Acesta este un așa numit „Test de Logică”.

 
 

Jobs

Firma: Studio20
Nivel cariera: Fara experienta
Tipul postului: Full-time
Oras: BUCURESTI, Iasi
Perioada de valabilitate: 2022-05-23 00:00:00 - 2022-06-08 00:00:00