SERBIA

(Sarbo-croata Srbija), constituenta a Republicii Serbia si Muntenegru, care include Kosovo si Voivodina; suprafata: 88 400 km2; capitala: Belgrad; caracteristici geografice: campii dunarene fertile in N, tinut muntos in S (Alpii Dinarici, Muntii Sar, Alpii Albanezi de N, Muntii Balcani); raurile Sava, Tisa si Morava; obiective: cuprinde fostele provincii Kosovo, cu capitala la Pristina, a carei populatie majoritar albaneza cere unirea cu Albania, si Voivodina, cu capitala la Novi Sad, al doilea mare oras, Subotica, are o populatie predominant sarba si o minoritate maghiara numeroasa; populatie: 9 791 400 loc. (1991); limba: varianta sarba a sarbo-croatei; religie: ortodocsi; istoric: sarbii s-au stabilit in Balcani in sec. al VII-lea si s-au crestinat in sec. al IX-lea. S-au unit intr-un regat in jurul anului 1169; eroul sarb Stefan Dusan (1331-1355) a fondat un imperiu care acoperea cea mai mare parte a Balcanilor. Dupa infrangerea suferita la Kosovopolje, in 1389, sarbii au ajuns sub dominatie otomana, Turcia anexand Serbia in 1459. Revoltele din 1804- 1816, conduse de Karagheorghe si Milos Obrenovic, i-au silit pe turci sa recunoasca Serbia drept principat autonom, sub conducerea lui Milos Obrenovic. Asasinarea lui Karagheorghe din ordinul lui Obrenovic a dat nastere unei lungi infruntari intre cele doua familii. Dupa revoltele din 1876 si Razboiul ruso-romano-turc din 1877-1878, Serbia a devenit regat independent. In 1903, la asasinarea ultimului Obrenovic, pe tron a urcat dinastia Karagheorghe. Cele doua razboaie balcanice din 1912-1913 au extins considerabil teritoriul Serbiei pe seama Turciei si Bulgariei. Intentiile Serbiei la adresa Bosniei-Hertegovina, sustinute de Rusia, au dus la frictiuni cu Austria, culminand cu izbucnirea razboiului, in 1914. Serbia a fost invadata in 1915-1916 si a fost ocupata pana in 1918, cand a devenit nucleul noului Regat al Sarbilor, Croatilor si Slovenilor, iar din 1929, Iugoslavia. In toata perioada interbelica au existat frictiuni intre liderii politici croati (ia fiinta si se dezvolta miscarea ustasilor - nationalisti croati condusi de Ante Pavelic) si cei sarbi, cu toata autonomia acordata Croatiei, in 1939. In primavara anului 1941 guvernul prohitlerist al lui Cvetcovic, pe cale de-a semna pactul tripartit, este inlaturat de la putere printr-o lovitura de stat proiectata de serviciile secrete britanice. Germania invadeaza atunci tara, depune guvernul Simovic si dezmembreaza Iugoslavia, la Zagreb proclamandu-se o Croatie independenta (1941-1945), de fapt aservita lui Hitler, condusa de Ante Pavelic. In tot timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial au loc lupte de partizani, conduse de colonelul Mihailovici si comunistul croat Tito, impotriva trupelor germane. Populatia civila este aspru pedepsita - evreii din toata Iugoslavia si sarbii din Croatia suferind cel mai mult. Dupa razboi, Serbia devine republica in cadrul Republicii Federative a Iugoslaviei mai intai populara (1945) si apoi socialista (1963). Din 1986, Slobodan Milosevi, in calitate de conducator al Partidului Comunist si de presedinte, a desfasurat o campanie populista de desfiintare a statutului autonom al provinciilor Kosovo si Voivodina. Razboiul civil iugoslav din 1991 a izbucnit in urma tentativei guvernului nationalist al lui Milosevi de anexare fortata a regiunilor aflate sub dominatie sarbeasca, facand apel la armata federala majoritar sarba. O noua Iugoslavie, anuntata de Serbia si Muntenegru in 1992, a fost respinsa de SUA si Comunitatea Europeana pe motivul ingrijorarilor privitoare la grava violare a drepturilor omului din Kosovo, iar sarbii au continuat sa ii sprijine pe sarbii bosniaci in lupta lor pentru impartirea Bosniei-Hertegovina. In ciuda vesnicelor tensiuni civile, Milosevi a fost ales in iulie 1997 ca presedinte al Iugoslaviei. Inceputul anului 1998 este din nou marcat de lupte intre fortele militare sarbe si etnicii albanezi din Kosovo. In martie 1999, aviatia NATO a inceput o campanie de bombardamente, cu scopul de a sili guvernul iugoslav sa puna capat persecutiei etnicilor albanezi din Kosovo. La sfarsitul lunii iunie 1999, parlamentul sarb a acceptat planul de pace inaintat de Grupul celor Opt Natiuni (G8), iar in toamna anului 2000 Milosevi este inlaturat de la putere.