TITU HERDELEA

Rascoala de Liviu RebreanuFiu al invatatorului Zaharia Herdelea, personajul este prezentat cu o succinta biografie, ca si alti eroi ai romanului.Portretul sumar conturat al lui Titu vorbeste de conditia modesta a intregii familii Herdelea: Titu Herdelea, un tanar de vreo douazeci si trei de ani, in haine curatele si saracute, cu o cravata albastra-azurie la gulerul inalt si teapan; ras de mustati si lung cat un par; era inalt, cam desirat, cu o fata latareata, ochi albastri spalaciti si o frunte larga.Invatatura de carte a inceput-o sub mana tatalui sau care l-a si scos eminent. Acuzand ca e persecutat de unii profesori, Herdelea-tatal il muta intai la Liceul unguresc din Bistrita, apoi la liceul sasesc. Ultimele doua clase le face particular, fara a-si da examenele, taxele fiind prea mari. Citea cu patima versuri, romane, si, publicand la revista Familia o poezie de trei strofe, s-a hotarat definitiv, dar in taina, sa fie poet. De atunci, in intreaga familie, ca si in imprejurimi era aureolat de nimbul muzei inspiratoare. Toata casa jura ca tanar mai destept ca dansul nu se pomeneste in imprejurime.Asistam la aventurile erotice ale tanarului, trecatoare ca apele, dornic de trairi pasionale.Firea tenace si hotarata, fara scrupule, a lui Ion ii provoaca admiratia:Indarjirea, egoismul si cruzimea cu care omul acesta a urmarit o tinta, fara sa se uite in dreapta sau in stanga il infricosau, dar il si miscau. Se gandi la sovairile lui din vremea aceasta, la zigzagurile neputincioase, la alergarile lui dupa teluri de-abia intrezarite si se simti mic in fata taranului care a mers drept inainte, trecand nepasator peste toate piedicile, luptand neobosit, impins de o patima mare. El se framanta cu dorinte nelamurite, faureste planuri peste puterile lui, traieste cu visuri fermecate si alaturi de dansul viata inainteaza vijelios. Un simtamant de slabiciune ii stranse inima.In cautarea drumului sau, spre formarea sa, pierzand vremea de colo-colo, d-na Herdelea, femeie cu simtul realitatii ii spune raspicat adevarul: Ba in loc sa umbli dupa cai verzi, mai bine ti-ai cauta si tu vreun post pe undeva, ca esti cat muntele si vezi bine cate greutati avem pe cap!... Practicant de notar nu-ti place sa fii, invatator nu-ti place, dar la mancare te imbulzesti! Apoi asa-i usor sa ai fumuri! Mai pune osul si tu, dragul mamii, ca cu lenevia ai sa ramai de rasul lumii!Vrand sa evadeze din lumea stramta a meleagurilor natale, dincolo de Carpati, fire idealista, se inflacara repede, visa cu ochii deschisi, ametindu-se cu speranta ca acolo va cuceri lumea: Cu cat se apropia ziua, cu atat Titu era mai tulburat. Se simtea fericit si totusi glasul lui tremura. Niciodata casa parinteasca nu i se paruse mai calda. I se strangea inima gandindu-se ca de-acum va trai intre oameni pe care nu i-a mai vazut, intr-o lume necunoscuta in care cine stie ce-l asteapta.Se organizeaza chiar o adevarata serbare in cinstea sa, si un discurs in care se spunea ca Titu trebuie sa fie veriga de unire intre fratii de dincoace si de dincolo de Carpati. Insufletirea fu asa de mare incat toti cantara Desteapta-te romane!.Ajuns la Sibiu, o lume noua isi deschidea tainele in fata tanarului reprezentant al Tribunei Bistritei. Si lumea aceasta il zapacea si-i marea sperantele. Ia parte entuziast la serbarile Astrei si apoi pleca la Bucuresti, unde spera sa gaseasca fericirea cea adevarata. Ideea unirii romanilor de dincoace si de dincolo de Carpati il transfigura.Titu Herdelea face legatura intre planurile romanului Rascoala, dar, desi participa la discutiile despre chestiunea taraneasca, si este prezent chiar in momentele decisive ale desfasurarii rascoalei, el ramane sters, fara adancime. (M.P.)