N-am sa inteleg niciodata maniera diferita in care barbatii si femeile percep dragostea si, implicit, lipsa ei, singuratatea.
In timp ce un barbat se inconjoara de prieteni si isi exerseaza cu fiecare ocazie abilitatile de cuceritor, o femeie isi imbraca pijamalele ei cu ursuleti, incropeste la microunde punga ei de floricele cu unt, descarca un film de pe net si isi construieste universul imaginar urmarind comedii siropoase sau drame lacrimogene.
Ce conteaza ca e o dupa-amiaza insorita de sambata, atata vreme cat n-ai prieten cu care sa te plimbi de mana prin parc?
Revistele pentru femei se bat in trucuri care mai de care mai bine gandite pentru a-ti usura sentimentul de singuratate caruia i-ai picat victima mai mult sau mai putin voluntar. In realitate, teoria ramane doar teorie. Si iata ca Fat-frumos ar trebui reinventat astfel incat sa nu mai vina pe un cal alb ca in basm, ci eventual sa aiba un job part de alpinist utilitar care sa coboare si sa te vrajeasca de la fereastra.
Inca o data, n-am sa inteleg de ce fetele stau in casa si isi plang de mila. O fi oare dintr-un sentiment feminin de auto-victimizare sau pur si simplu este un autentic instinct de confort si resemnare?
In caz contrar, incepe lupta cu frustrarile si refularile. Femeile singure devin tigroaice mereu la panda, gata sa puna gheara protectoare pe un exponat pe care de cele mai multe ori il aleg din disperare si care se dovedeste, in final, a nu fi o decizie prea reusita. Frustrarea se miroase de departe.
In definitiv, fie ca esti resemnata si te ascunzi in cazemata ta, fie ca esti disperata si organizezi sesiuni peste sesiuni de agatat ca doar, poate poate o pica, drama etichetei de "femeie singura" ramane. Dar oare nu este un stigmat pe care singure ni-l aplicam? Sau eticheta odata lipita in frunte devine fosforescenta semnalizand ca esti singura, pentru tot trecatorul capabil sa te ia in bataie de joc?
La urma urmei, e o chestie de atitudine. Poti foarte bine sa iti asumi singuratatea, sa inveti sa te iubesti si vei fi surprinsa sa constati ca te vor iubi si altii. Singuratatea nu e capat de tara, nu e o boala fara leac si nici o maladie contagioasa. Singuratatea este o stare de spirit. Depinde doar ce parte a paharului alegi sa vezi!
Georgiana Voicu - Editor Studentie.ro
SINGURATATEA FACE RAVAGII PRINTRE FEMEI
