ALERGIILE ALIMENTARE

De-a lungul timpului, reactiile adverse produse de alimente au fost etichetate printr-o larga varietate de termeni. In prezent se considera ca orice reactie aberanta aparuta dupa ingestia unui aliment sau aditiv alimentar este o reactie adversa alimentara. Desi peste 15% din populatia globului raporteaza reactii adverse la alimente si/sau la aditivi alimentari, prevalenta reala a alergiilor alimentare este mai redusa, variind intre 1% si 4% din populatia generala si in jur de 6% in populatia pediatrica.Alergia alimentara poate aparea la orice varsta, dar adevaratele reactii alergice la mancare apar mai frecvent la bebelusi si copii. Alergiile alimentare descresc n frecventa cu naintarea n vsrsta. Este estimat ca aproximativ 2% din adulti prezinta o alergie alimentara. O alergie alimentara este o reactie adversa la un aliment sau ingredient netoxic, care implica sistemul imun al organismului in producerea de anticorpi IgE1 antigen-specifici fata de substante specifice din alimente. Sondajele sugereaza ca 1 pana la 3 dintre adulti considera ca, din cand in cand, au alergii alimentare. Totusi, alergia alimentara adevarata este estimata a afecta mai putin de 2 % din populatie. Copiii au un risc mai crescut, pana la 5 % din totalul copiilor avand alergii alimentare care, adesea, sunt depasite. Reactiile alergice pot apare, virtual, la orice aliment, desi cele mai multe reactii sunt provocate de un numar limitat de alimente. FAO Technical Consultation on Food Allergies (1995) a ajuns la concluzia ca cele mai obisnuite alergii alimentare sunt asociate cu reactii alergene sporadice. Cerealele care contin gluten (grau, secara, orz, ovaz) au fost, de asemenea, adaugate la lista stabilita de FAO Technical Consultation on allergies, datorita implicatiilor lor in etiologia enteropatiei de sensibilitate la gluten. Reactiile alergene la alimente se datoreaza IgE antigen-specific, care apare, in mod obisnuit, in cateva minute, pana la cateva ore, dupa ingerarea alimentelor daunatoare. Persoanele foarte sensibile pot prezenta o reactie alergica, ca urmare a ingerarii unui aliment care contine alergeni, chiar in cantitati foarte mici. Reactiile letale pot apare la indivizi in urma unor expuneri masive la alimentele alergene. Un individ, alergic la un aliment specific, trebuie sa evite acest aliment, incepand de la citirea, cu atentie, a etichetei alimentului, deoarece nu exista un tratament disponibil pentru a preveni reactiile alergice, specifice, la aliment. Aproape toti alergenii alimentari sunt proteine, desi exista posibilitatea ca si alti componenti ai alimentului sa functioneze ca haptene. In timp ce culturile agricole, din care se obtin alimentele de larg consum, contin zeci de mii de proteine diferite, relativ putine dintre acestea sunt alergene. Distributia acestor proteine variaza in diferite parti ale plantei si poate fi influentata de factori de mediu, precum climatul si stresul la imbolnavire. Totusi, variatiile in consumul proteic al dietei, determinate prin metode imbunatatite de investigare conventionala a recoltei, au un efect scazut, daca nu absent, asupra potentialului alergen al majoritatii alimentelor. De exemplu, alergia la alunele de pamant are o frecventa semnificativa in America de Nord si Europa de Vest, dar nu si in alte tari, unde sunt mai putin consumate.Evaluarea alimentelor obtinute prin biotehnologiile moderne- examinarea unui numar de parametrii, care sunt comuni mai multor alergeni alimentari faciliteaza identificarea produsilor genici potential alergeni, desi este suficient un singur criteriu pentru a confirma prezenta sau absenta alergenitatii. Criteriile relevante sunt reprezentate de:- Sursa de material genetic transferat: trebuie sa existe o precautie particulara daca sursa acestui material contine alergeni cunoscuti;- Greutate moleculara: cei mai cunoscuti alergeni au greutate moleculara intre 10.000 si 40.000;- Omologie a secventei: secventa de aminoacizi a multor alergeni este, deja, cunoscuta;- Stabilitate la procesare si tratament termic: efectele alergenilor labili in alimente, care sunt gatite prin incalzire sau care trec prin procesare inaintea consumului, sunt mai putin ingrijoratoare;- Efect al pH-ului si/sau al sucurilor gastrice: cei mai multi alergeni sunt rezistenti la aciditatea gastrica si la proteazele digestive;- Prevalenta in alimente: pentru noile proteine exprimate, de exemplu, in partile necomestibile ale plantelor, nu exista probleme in termeni de alergie alimentara.Printre substantele care provoaca alergii alimentare, cel mai des ntslnite sunt: albumina din lapte, bomboane de lapte, oua, soia, arahide, conservanti si coloranti sintetici si derivatele lor. Specialistii care se ocupa de oamenii alergici, adeseori au nevoie de talent de detectiv, pentru a putea depista substanta raspunzatoare pentru simptomele alergice. Iar daca cineva nu se adreseaza imediat unui dietetician, ar putea sa afle doar dupa multi ani care sunt cauzele pronblemelor sale de alergie alimentara.De altfel, reactiile neplacute care nsotesc uneori consumul de alimente au fost observate si descrise nca din antichitate, chiar de Hipocrate. El scrie despre dureri puternice de cap, care apar dupa consumarea unui anume fel de cascaval. Lucretiu, nca n secolul I. .e.n a facut o observatie valabila si n zilele noastre: ceea ce pentru un om este hrana, pentru altul poate fi otrava.Printre alimentele care dau simptome de alergie se afla si sunca, vinul, salamul, ciocolata.Tot mai multi oameni sunt sensibili la alimente.n ultimii ani, cazurile de alergie la alimente, la fel ca si alte forme de alergii, s-au nmultit foarte tare, afirma profesorul Kristof Nekam, presedintele Societatii de Alergologie si Imunologie din Ungaria. n timp ce mai devreme sufereau de alergii trecatoare doar 4-5 % din copiii sub trei ani si doar 1 % din adulti, acum, n cazul copiilor mici, procentul a ajuns la 8-10 %, iar n cel al persoanelor adulte, la 4-5 %.ntrebarea-cheie este: n cazul oamenilor sanatosi, toleranta - calitatea care ajuta toata viata la consumarea oricarui aliment, fara aparitia simptomelor alergice - de la ce anume, csnd si cum poate sa dispara.Metoda cea mai eficienta n lupta mpotriva alergiilor alimentare este evitarea alimentelor care provoaca simptomele alergice. Exista banci de date n Ungaria, de unde cei sensibili pot obtine informatii privind produsele care nu contin substantele alergice cele mai frecvente. Exista si o fundatie care publica anual, n forma de brosura, lista alimentelor care pot fi consumate fara teama. Este important ca modifcarea alimentatiei persoanelor alergice la anumite alimente sa se faca doar cu consultarea dieteticianului