ALIMENTATIA SANATOASA

1/179
label Sanatate autorenew 2025-09-29, 16:53
Alimentatia reprezintã domeniul n care se fac cele mai grave erori. Omul modern se hrãneste ntr-un mod nesãnãtos, mãnncã prost si mult. Asa se face cã o persoanã din douã suferã de exces de greutate (depãsirea cu peste 10% a greutãtii normale). Aceasta are efect nefast asupra sistemului osos, a scheletului si asupra aparatului motor, n special asupra pãrtii inferioare a corpului. Cu ct excesul n greutate este mai mare cu att creste si procentajul persoanelor care suferã de maladii coronariene (anginã pectoralã, infarct miocardic, ateroscleroza), sau cu afectiuni cancerigene, cum ar fi cancerul intestinelor. Statisticile aratã cã peste 30% dintre obezi mor din cauza bolilor de ficat sau a diabetului. De asemenea obezii pot avea probleme mult mai mari dect cei cu greutate normalã n cazul unor inteventii chirurgicale.Cea mai mare gresealã fãcutã n domeniul nutritiei, priveste absorbtia excesivã a hidratilor de carbon, care sunt lipsiti de valoare nutritivã si care se gãsesc n: zahãr, dulciuri, fãinã, bãuturi alcoolice. Acestea sunt transformate de organism n depuneri de grãsimi.Obezii se aflã n interiorul unui cerc vicios. Grãsimea nu mai este la modã, iar mass media nfãtiseazã sãptãmnal o imagine care contravine modului de viatã a persoanei obeze. Astfel, aceasta se confruntã, mai mult sau mai putin, cu un stres psiho-social, iar reactia ei este, n general, sã mãnnce tot mai mult.Multe persoane, n special femei, iau medicamente de sintezã pentru slãbit, care au efectul de a le suprima pofta de mncare, actionnd ca un laxativ. Folosirea permanentã a acestor medicamente creazã dependentã si perturbã metabolismul apei si a sãrurilor din organism, provocnd edeme, rinichii sunt afectati, se produc tulburãri psihice si de ritm cardiac. Au apãrut regimurile pe bazã de pulberi, care, n prima fazã, produc o scãdere nsemnatã n greutate, deoarece organismul pierde multã apã, dar nu scade si grãsimea.Toate aceste cure de slãbire restrictive au marele dezavantaj cã persoana nu nvatã sã-si nlocuiascã modul de nutritie nesãnãtos cu obiceiuri alimentare mai bune, astfel cã majoritatea si regãsesc vechea greutate la numai cteva sãptãmni de la terminarea regimului, ele fiind mai dezechilibrate dect nainte din acest punct de vedere.Regimul disociat propune o alternativã blndã si eficace, pe termen lung, n curele radicale si restrictive, care au ca scop scãderea greutãtii prin prevenirea persoanei de anumite alimente. Aceasta nseamnã cã unele alimente se potrivesc mai bine ntre ele dect altele. Dacã alimentele care nu se potrivesc se consumã mpreunã, se produce pentru o scurtã duratã o dereglare digestivã, n primul rnd balonare, apoi o mãrire a organelor digestive.Digestia are loc mai usor dacã sucurile gastrice prelucreazã un singur fel de alimente. De exemplu, legumele verzi se potrivesc cu carnea, dect cele care contin amidon, deoarece acestea din urmã se digerã n mediu alcalin, spre deosebire de carne cãreia i trebuie un mediu acid.Alimentatia reprezintã domeniul n care se fac cele mai grave erori. Omul modern se hrãneste ntr-un mod nesãnãtos, mãnncã prost si mult. Asa se face cã o persoanã din douã suferã de exces de greutate (depãsirea cu peste 10% a greutãtii normale). Aceasta are efect nefast asupra sistemului osos, a scheletului si asupra aparatului motor, n special asupra pãrtii inferioare a corpului. Cu ct excesul n greutate este mai mare cu att creste si procentajul persoanelor care suferã de maladii coronariene (anginã pectoralã, infarct miocardic, ateroscleroza), sau cu afectiuni cancerigene, cum ar fi cancerul intestinelor. Statisticile aratã cã peste 30% dintre obezi mor din cauza bolilor de ficat sau a diabetului. De asemenea obezii pot avea probleme mult mai mari dect cei cu greutate normalã n cazul unor inteventii chirurgicale.Cea mai mare gresealã fãcutã n domeniul nutritiei, priveste absorbtia excesivã a hidratilor de carbon, care sunt lipsiti de valoare nutritivã si care se gãsesc n: zahãr, dulciuri, fãinã, bãuturi alcoolice. Acestea sunt transformate de organism n depuneri de grãsimi.Obezii se aflã n interiorul unui cerc vicios. Grãsimea nu mai este la modã, iar mass media nfãtiseazã sãptãmnal o imagine care contravine modului de viatã a persoanei obeze. Astfel, aceasta se confruntã, mai mult sau mai putin, cu un stres psiho-social, iar reactia ei este, n general, sã mãnnce tot mai mult.Multe persoane, n special femei, iau medicamente de sintezã pentru slãbit, care au efectul de a le suprima pofta de mncare, actionnd ca un laxativ. Folosirea permanentã a acestor medicamente creazã dependentã si perturbã metabolismul apei si a sãrurilor din organism, provocnd edeme, rinichii sunt afectati, se produc tulburãri psihice si de ritm cardiac. Au apãrut regimurile pe bazã de pulberi, care, n prima fazã, produc o scãdere nsemnatã n greutate, deoarece organismul pierde multã apã, dar nu scade si grãsimea.Toate aceste cure de slãbire restrictive au marele dezavantaj cã persoana nu nvatã sã-si nlocuiascã modul de nutritie nesãnãtos cu obiceiuri alimentare mai bune, astfel cã majoritatea si regãsesc vechea greutate la numai cteva sãptãmni de la terminarea regimului, ele fiind mai dezechilibrate dect nainte din acest punct de vedere.Regimul disociat propune o alternativã blndã si eficace, pe termen lung, n curele radicale si restrictive, care au ca scop scãderea greutãtii prin prevenirea persoanei de anumite alimente. Aceasta nseamnã cã unele alimente se potrivesc mai bine ntre ele dect altele. Dacã alimentele care nu se potrivesc se consumã mpreunã, se produce pentru o scurtã duratã o dereglare digestivã, n primul rnd balonare, apoi o mãrire a organelor digestive.Digestia are loc mai usor dacã sucurile gastrice prelucreazã un singur fel de alimente. De exemplu, legumele verzi se potrivesc cu carnea, dect cele care contin amidon, deoarece acestea din urmã se digerã n mediu alcalin, spre deosebire de carne cãreia i trebuie un mediu acid.Este importantã separarea proteinelor de glucide, care practic nu este posibilã 100%, dar dacã se reuseste sã se rezolve la douã treimi din alimente este foarte bine.Alimentele cu calorii negative sunt cele consumatoare de grãsimi. n cea mai mare parte sunt reprezentate de legume, fructe si condimente si sunt bogate n sãruri minerale, vitamine, contin putine proteine si hidrati de carbon, iar procentul lor caloric va fi de 90 de calorii la 100 de grame. Pe de altã parte aceste alimente au n compunerea lor peste 90-95% apã. Consumarea n mod regulat a acestor alimente produce un efect caloric negativ, care duce la o pierdere n greutate.Busuiocul, cimbrul, mãrarul, usturoiul, pãtrunjelul, menta, salvia, cimbrisorul, chimionul, ienupãrul pe lngã faptul cã amelioreazã mult gustul mncãrii, contribuie la procesul de digerare si eliminare a grãsimilor.Fructele cum ar fi: ananasul, merele, portocalele, cãpsunele, afinele, zmeura, mango, grapefruit, lãmia au rol n distrugerea proteinelor.O hranã sãnãtoasã este o hranã proaspãtã, variatã, bogatã n substante vitale, alcalinã, cu multe vitamine, cu sãruri minerale si oligoelemente.Este recomandat ca de trei ori pe sãptãmnã sã nu se consume carne, aceasta fiind nlocuitã cu preparate din soia. Nevoile zilnice de aminoacizi se pot acoperi prin consumarea a 100 gr. de gru integral sau orez nedecorticat. Se vor consuma legume proaspete, care contin substante vegetale bioactive (glucosinolate, flavonaide) cum ar fi: cartofi, linte, mazãre, fasole verde, varzã, broccoli, rosii, fulgi din cereale, pine integralã, gris, orez nedecorticat, gru ncoltit sau germeni de gru. Substantele bioactive distrug radicalii liberi care sunt responsabili pentru evolutia cancerului.Se recomandã hrana care nu a fost congelatã, conservatã, rafinatã, evitndu-se alimentele care au fost prelucrate industrial, cum ar fi zahãrul rafinat, fãina albã, uleiul rafinat, conservele. Unele condimente au efect de stimulare a digestiei si metabolismului (cimbrul), altele actioneazã mpotriva mbolnãvirilor (chimenul, cimbrul, mãrarul), sau sunt diuretice (ceapa, ienupãrul). Se vor consuma numai grãsimi vegetale naturale, unt, margarinã sau ulei presat la rece. Se vor evita alimentele cu continut mare de candiu (metal nociv pentru sãnãtate si care provoacã leziuni renale) cum ar fi: ciupercile de pãdure, organele de porc, pateul de ficat. La prepararea alimentelor trebuie avut grijã ca acestea sã se fiarbã mai mult dect este nevoie, deoarece se distrug substantele nutritive. Trebuie avut grijã la mncãrurile cu prãjeli si sosuri, deoarece nu sunt sãnãtoase. Afumarea alimentelor si prãjirea lor n grãsime animalã sau ulei ncins produce la suprafata acestora o crustã maronie (care este o oxidare toxicã), precum si deseuri grãsoase, care sunt cauza tulburãrilor digestive si a gravelor probleme de sãnãtate (ateroscleroza, bolile canceroase). Cel mai indicat este ca alimentele sã fie preparate la aburi, prin fierbere n apã sau la grãtar, ele pãstrndu-si gustul, culoarea si valoarea nutritivã.Ar trebui respectate cteva reguli privind modul n care ne alimentãm sãnãtos:- se mãnncã ncet, avnd timp suficient pentru consumarea mncãrurilor, fãrã stres, fãrã ntreruperi (ridicare de la masã pentru rezolvarea unor probleme), ntr-o atmosferã de calm si liniste;- cu 15-20 de minute nainte de masa principalã se poate consuma o salatã sau un mic aperitiv, pentru a se micsora senzatia de foame, mãrind satietatea;- se mãnncã pe sãturate, dar nu mai mult, chiar dacã mncarea este foarte bunã si gustoasã;- se mãnncã la ore fixe;- nu se "sare" peste mese si nici nu se nlocuieste masa cu o felie de pine cu unt;- se mestecã mult si bine, hrana trebuind fãrmitatã nainte de a se nghiti, pentru a usura munca stomacului;- nu se beau lichide n timpul meselor, deoarece digestia este mai dificilã, producndu-se mai mult acid n stomac;- dupã ora 17 nu se consumã mese mbelsugate, bogate n proteine, greu de digerat, iar cu 2 ore nainte de culcare nu se mãnncã nimic;- se recomandã mpãrtirea celor 3 mese principale n cantitãti mai mici, n 5-6 mese pe zi;- se mãnncã numai cnd apare senzatia de foame, fiind interzisã consumarea alimentelor de plictisealã sau pentru omorrea timpului;- nu se mãnncã cu lãcomie, iar portiile de mncare sã fie moderate;- este indicatã tinerea postului o zi pe sãptãmnã, pentru eliminarea toxinelor si odihnirea organelor. Pe durata postului se beau multe lichide, apã platã, sucuri naturale din fructe, ceaiuri, cam 2-3 litri esalonat pe toatã ziua;- seara, nainte de culcare se poate bea o canã cu lapte cald, eventual ndulcit cu miere de albine, sau o canã cu ceai din plante medicinale (tei, musetel).