Orice om are o muzica prefarata. De ce? Pentru ca sunetele au efect asupra mintii noastre. Evident fiecare dintre noi reactionam diferit, dar nu exista creer care sa ramana insensibil Chiar si florile sau animalele reactioneaza la muzica. Acum vom vorbi insa doar despre efectele acesteia asupra chimiei materiei cenusii de la om.

Cercetatorii nu au reusit inca sa desifreze toate secretele reactiilor dintre muzica si mintea umana. Stramosii nostri insa, foloseau pe scara larga muzica in anumite terapii. In secolul I d.H. scolile din Padova si Salermo erau vestite pentru programa studentilor la medicina. Marii compozitori ai lumii printre care si Bach au creat arii muzicale special pentru ascultarea lor in timpul tratarea anumitor afectiuni. Aceasta metoda poarta denumirea de meloterapie.

Daca echilibrul sufletesc se poate dobandi ascultand muzica potrivita, ce trebuie sa stim despre meloterapie? Avem o stare melancolica si tristetea tinde sa atinga cote ingrijoratoare. La inceput vom asculta o mzuica la fel de trista. Treptat putem schimba orchestratie pana vom ajunge la o linie melodica vesela si plina de optimism. Este de prisos sa sunem ca majoritatea muzicii moderne lipsite de armonie trebuie evitata in meloterapie. Obtinerea echilibrului sufletesc este considerata de numerosi specialisti ca fiind cheia unei vieti longevive.

O alta forma a meloterapiei este cantatul. In India functioneaza un centru terapeutic al astmului bronsic, hipertensiunii arteriale si afectiunilor coloanei vertebrale in timpul unor sedinte de cantat. Inspiratia si eliminarea aerului din plamani in timpul emisiei sonore duc la cresterea ventilatiei pulmonare, iar aceasta ajuta la vindecarea bolilor ca: bronsita, astm, efizem pulmonar si altele.

Chiar daca despre meloterapie se vorbeste de pe vremea lui Aristotel, primul program intocmit stiintific a fost creat in 1944 la Universitatea de Stat din Michigan. Sunetele influenteaza pulsul, tensiunea arteriala si respiratia. Muzica stimuleaza eliberarea de substante la nivelul creierului, cu ajutorul carora putem deveni mai optimisti. Astfel, starile de oboseala si de panica pot disparea, iar ritmul cardiac si tensiunea arteriala pot fi ameliorate. Convinsi de binefacerile muzicii, americanii au infiintat in 1998 Asociatia de Terapie prin Muzica care a reusit sa determine statul sa deconteze aceste terapii prin intermediul asigurarilor medicale. Pe lista afectiunilor care raspund la aceste tratamente se afla dizabilitatile fizice sau mentale, boala Alzheimer, problemele legate de abuzul de alcool sau droguri, anumite afectiuni ale sistemului nervos, durerile acute sau cronice si chiar cele legate de travaliu.

Profesorul in neurostiinta Daniel Levitin, de la Universitatea McGill din Montreal spune ca muzica activeaza zonele din creier asociate cu placerea, excitarea si satisfactia. Cercetatorul a descoperit ca in creierul persoanei care asculta muzica au loc aceleasi reactii ca in creierul castigatorului unui pariu, a unui scafandru care face o scufundare sau a unei persoane care a luat o doza de droguri. In momentul in care o persoana asculta o melodie preferata, in creierul acesteia are loc o eliberare de dopamina - hormon asociat cu recompensa si fericirea. Aceasta asociere l-a facut pe Levitin sa spuna ca a descoperit adevarul din expresia „muzica influenteaza erectia, concentrarea si regleaza starile de spirit, pentru ca actioneaza asupra chimiei naturale a creierului”! In cazul activitatilor casnice (curatenie, spalat de vase, etc) el recomanda melodiile cu un tempo de peste 96 de batai pe minut.



Iata si ce fel de muzica se recomanda in meloterapie:

- calmarea starilor de agitatie: "Oda bucuriei" de Beethoven si "Corul pelerinilor" de Wagner.

- relaxare: "Sonata pentru flaut, alto si harpa" si "Clar de luna" de Debussy, "Nocturnele" lui Chopin, Ceaikovsky -"Frumoasa din padurea adormita" sau concertele de oboi de Bach si The Village Vanguard Sessions.

- hipertensiune arteriala: Frantz Liszt - "Rapsodie maghiara" si W.A. Mozart - "Don Juan".

- calmarea durerilor: Maurice Ravel - "Bolero" si Ludwig van Beethoven - "Pastorala".

Nomenclatorul meloterapiilor este insa mult mai mare.

Atentie: exista si muzica periculoasa

Cand sunetele muzicale se transforma in zgomote, primul organ afectat este timpanul. La peste 170 de decibeli, sunetle ucig soarecii de laborator. In cazul oamenilor supusi la zgomote de 90 de decibeli timp de 3 ore, efectele sunt urmatoarele: dilatarea pupilei, cresterea adrenalinei si a colesterolului in sange, aparitia palpitatiilor, perturbarea somnului, declansarea crizelor de epilepsie, ulcer duodenal si, in cele din urma, piererea auzului. Ce inseamna 90 de decibeli? Muzica din timpul concertelor rock inregistreaza de cele mai multe ori pragul critic de 90 de decibeli! Statisticile arata ca majoritatea ascultatorilor acestui gen de muzica sufera adeseori de stomac...