Mihai Eminescu (n. 15 ianuarie 1850, Botosani sau Ipotesti, d. 15 iunie 1889, Bucuresti) a fost un poet, prozator si jurnalist roman, socotit de cititorii romani si de critica literara drept cel mai important scriitor romantic din literatura romana, supranumit si luceafarul poeziei romanestia.
Data si locul nasterii
Intr-un registru al membrilor Junimii Eminescu insusi si-a trecut data nasterii ca fiind 20 decembrie 1849, iar in documentele gimnaziului din Cernauti unde a studiat Eminescu este trecuta data de 14 decembrie 1849. Totusi, Titu Maiorescu, in lucrarea Eminescu si poeziile lui (1889) citeaza cercetarile in acest sens ale lui N. D. Giurescu si preia concluzia acestuia privind data si locul nasterii lui Mihai Eminescu la 15 ianuarie 1850, in Botosani. Aceasta data rezulta din mai multe surse, printre care un dosar cu note despre botezuri din arhiva bisericii Uspenia (Domneasca) din Botosani; in acest dosar data nasterii este trecuta ca a15 ghenarie 1850a, iar a botezului la data de 21 in aceeasi luna. Data nasterii este confirmata de sora mai mare a poetului, Aglae Drogli, care insa sustine ca locul nasterii trebuie considerat satul Ipotesti.
Familia Eminescu
Mihai Eminescu este al saptelea dintre cei unsprezece copii ai caminarului Gheorghe Eminovici, provenit dintr-o familie de tarani romAni din nordul Moldovei, si al Ralucai Eminovici, nascuta in Jurascu, fiica de stolnic din Joldesti.
Primul nascut, Serban (n.1841), studiaza medicina la Viena, se imbolnaveste de tuberculoza si moare alienat in 1874. Fratele sau, nascut in 1843, Niculae, va contracta o boala venerica si se va sinucide in Ipotesti, in 1884. Iorgu, (n. 1844), a studiat la Academia Militara din Berlin, dar dupa o cariera de succes, moare in 1873 din cauza unei raceli contractate in timpul unei misiuni. Ruxandra se naste in 1845 dar nu supravietuieste prea mult, moare in copilarie. Ilie, n. 1846 a fost tovarasul de joaca al lui Mihai, descris in mai multe poeme. Moare in 1863 in urma unei epidemii de tifos. Maria, n. 1848 sau 1849 traieste doar sapte ani si jumatate. Aglae traieste intre 1852 si 1906, a suferit de morbul lui basedow. A fost casatorita de doua ori, a locuit in Ipotesti, si a avut doi baieti, pe Ioan si pe George. Mihai a fost cel de-al saptelea fiu. Dupa el s-au mai nascut in jur de 1854 Harieta, sora mai mica a poetului, cea care l-a ingrijit dupa instaurarea bolii. Matei, n. 1856, este singurul care a lasat urmasi directi. A studiat Politehnica la Praga si adevenit capitan in armata romAna. S-a luptat cu Titu Maiorescu, incercAnd sa impiedice publicarea operei postume. Ultimul copil, Vasile, a murit la un an si jumatate, data nasterii sau a mortii nefiind cunoscute. in termenii geneticii moderne se pare ca toti copiii sufereau de o malformatie congenitala sau aveau probleme genetice.
O alta posibila explicatie era ca in secolul al XIX-lea nu existau spitale, doctori, speranta de viata nu depasea 40 de ani, si ca erau frecvente epidemiile de tifos, T.B.C., hepatita, iar pentru sifilis nu exista vreun tratament, boala fiind incurabila pAna la inventarea penicilinei de Alexander Fleming.
Copilaria
Copilaria a petrecut-o la Botosani si Ipotesti, in casa parinteasca si prin imprejurimi, intr-o totala libertate de miscare si de contact cu oamenii si cu natura, stare evocata cu adAnca nostalgie in poezia de mai tArziu (Fiind baieta sau O, ramAi).
Intre 1858 si 1866, a urmat cu intermitente scoala la Cernauti. A urmat clasa a III-a la aNationale Hauptschulea din Cernauti, fiind clasificat al 15-lea intre 72 de elevi. A terminat clasa a IV-a clasificat al 5-lea din 82 de elevi, dupa care a facut doua clase de gimnaziu.
Intre 1860 si 1861 a fost inscris la Ober-Gymnasium, liceu german din Cernauti. Elevul Eminovici Mihai a promovat clasa I, fiind clasificat al 11-lea in primul semestru si al 23-lea in cel de-al doilea semestru. in clasa a II-a, pe care a repetat-o, l-a avut ca profesor pe Ion G. Sbiera, succesorul lui Aron Pumnul la catedra, culegator din creatie populara si autor de studii de tinuta academica. Aron Pumnul l-a calificat, in ambele semestre, cu note maxime la romAna. A obtinut insuficient pe un semestru la Valentin Kermanner (la limba latina) si la Johann Haiduk, pe ambele semestre (la matematica). Mai tArziu a marturisit ca indepartarea sa de matematica se datora metodei rele de predare.
In 16 aprilie 1863 a parasit definitiv cursurile, desi avea o situatie buna la invatatura. Avea note foarte bune la toate materiile. Ion G. Sbiera i-a dat la romAna calificativul vorzAglich (eminent). PlecAnd de vacanta Pastelui la Ipotesti, nu s-a mai intors la scoala.
Promotia 1864 a gimnaziului din Cernauti. in medalion ar putea fi Eminescu in 1864 elevul Eminovici Mihai a solicitat Ministerului invatamAntului din Bucuresti o subventie pentru continuarea studiilor sau un loc de bursier. A fost refuzat, anefiind nici un loc vacant de bursiera. in 21 martie 1864, prin adresa nr. 9816 catre gimnaziul din Botosani, i s-a promis ca va fi primit anegresit la ocaziune de vacanta, dupa ce, insa, va indeplini conditiunile concursuluia. Elevul Eminovici a plecat la Cernauti unde trupa de teatru Fanny Tardini-Vladicescu dadea reprezentatii. La 5 octombrie 1864, Eminovici a intrat ca practicant la Tribunalul din Botosani, apoi, peste putin timp, a fost copist la comitetul permanent judetean.
La 5 martie 1865, Eminovici a demisionat, cu rugamintea ca salariul cuvenit pe luna februarie sa fie inmanat fratelui sau Serban. in 11 martie tanarul M. G. Eminovici a solicitat pasaport pentru trecere in Bucovina. in toamna s-a aflat in gazda la profesorul sau, Aron Pumnul, ca ingrijitor al bibliotecii acestuia. Situatia lui scolara era de aprivatista. Cunostea insa biblioteca lui Pumnul pAna la ultimul tom.
Debut
1866 este anul primelor manifestari literare ale lui Eminescu. in 12/24 ianuarie moare profesorul de limba romAna Aron Pumnul. Elevii scot o brosura, Lacramioarele invataceilor gimnazisti (Lacrimioare... la mormAntul prea-iubitului lor profesoriu), in care apare si poezia La mormAntul lui Aron Pumnul semnata M. Eminoviciu, privatist. La 25 februarie/9 martie (stil nou) debuteaza in revista Familia, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia De-as avea. Iosif Vulcan ii schimba numele in Mihai Eminescu, adoptat si de poet si, mai tarziu, si de alti membri ai familiei sale. in acelasi an ii mai apar in Familia alte cinci poezii.
MIHAI EMINESCU
label
Studentesc
calendar_month
2006-08-29, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:53
history_edu
studentie.ro