Stimata Doamna,
Stimate Domn,
Ignorarea importantei pe care o au elevii, studentii si tinerii absolventi ai institutiilor de invatamant superior romanesc in construirea si consolidarea viitorului Romaniei reprezinta una dintre cele mai grave erori pe care institutiile statului le pot face atunci cand traseaza prioritatile in care se va investi in vederea dezvoltarii societatii romanesti.
Necesitatea prioritizarii nevoilor tinerilor trebuie constientizata, asumata si abordata spre rezolvare prin trasarea unor strategii concrete si coerente si adoptarea unor masuri concordante, care sa produca schimbari semnificative atat pe termen scurt, cat mai ales pe termen lung, conducand la progresul societatii noastre.
Va prezentam, in cele ce urmeaza, argumente care arata importanta deosebita dar si urgenta interventiei dumneavoastra in interesul educatiei si al tinerilor!
1. Beneficiile invatamantului superior - ce castiga statul prin educarea tinerilor?
Beneficiile invatamantului superior sunt indiscutabile. Conform OECD1, un stat castiga zeci de mii de dolari de pe urma fiecarui absolvent de studii superioare (in medie, intre statele OECD, 91036 dolari pentru fiecare absolvent de sex masculin). Se adauga cresteri semnificative ale tolerantei, ale participarii la viata democratica si scaderi ale costurilor legate de sanatate. In Romania, rata de ocupare a fortei de munca pentru persoanele fara studii superioare este de 40,5%, pe cand pentru persoanele cu studii superioare aceasta se dubleaza2, ajungand la 82,1%. Studiile care analizeaza proiectiile pietei muncii in Europa pentru anul 20203, arata clar tendinta de crestere a nevoii de forta de munca inalt calificata, estimandu-se ca numarul de locuri de munca pentru populatia cu studii superioare va creste cu aproximativ 20 de milioane, in timp ce numarul de locuri de munca pentru populatia cu un nivel scazut de educatie va scadea cu aproape 12,5 milioane. Contrar convingerii multora, Romania este pe penultimul loc in Europa la ponderea populatiei cu varste cuprinse intre 30 si 34 de ani cu studii superioare4, cu un procent de doar aproximativ 18,1%. Statul suporta cheltuielile de scolarizare doar pentru aproximativ o treime din totalul de studenti - aceste cheltuieli fiind in general de sub 1200 de euro/an/student. in total, investitia in invatamantul superior a statului Roman in ultimii ani se situeaza la un nivel foarte scazut – sub 0,5% din PIB-ul Romaniei.
2. Deficitul de finantare si efectele sale
(In)echitatea sistemului de invatamant
Cei care reusesc sa urmeze studii superioare provin din medii socioeconomice favorizate intr-o proportie covarsitoare fata de media populatiei. Statul nu a realizat insa o analiza clara a modului in care veniturile parintilor, etnia, dizabilitatile, genul sau alte aspecte influenteaza participarea la invatamant superior. Categoriile definite prin lege, fara a fi gresite, nu sunt sustinute de un studiu care sa le dovedeasca legitimitatea. Valoarea burselor dar si alte servicii sunt stabilite fara un studiu de impact si deci fara o dovada a (in)eficientei lor!
In perioada 2006-2011 numarul de locuri in camine a crescut doar cu 4,3%, in ciuda unui deficit major de locuri5. Cresterea preturilor utilitatilor, a TVA-ului si inflatia nu s-au reflectat in valoarea subventiei camine-cantine, ramasa neschimbata cel putin din 2007. Acest lucru a dus si duce si in acest an la cresteri ale taxelor de camin6. Bursele sociale nu acopera costurile minime de cazare si masa. Studentii saraci sunt astfel obligati sa lucreze in paralel cu facultatea, acest lucru ducand adesea la abandon scolar sau la o implicare doar supefirciala in studiu. Nici situatia studentilor cu dizabilitati nu este una fericita, existand si in cazul lor o inechitate pronuntata. Cu alte cuvinte, sistemul de invatamant ii dezavantajeaza profund pe cei deja defavorizati si refuza sa faca o analiza clara asupra gravitatii situatiei!
Creste presiunea financiara asupra studentilor?
Exista cel putin doua surse importante de cheltuieli pentru majoritatea universitatilor din Romania care momentan nu au un raspuns din partea statului. in primul rand, finantarea universitatilor de catre stat (finantarea de baza) a fost redusa puternic sub pretextul scaderii salariilor bugetarilor. Revenirea partiala a salariilor, desi decisa si anuntata public, nu este sustinuta momentan si de o revenire a finantarii de baza! Acest lucru nu poate decat sa faca cresterea salariala irealizabila sau sa duca la majorari ale taxelor platite de studenti!
O alta sursa majora de cheltuieli care afecteaza bugetul universitatilor, inclusiv capacitatea lor de a suplimenta fondurile menite sa abordeze probleme sociale ale studentilor, este reprezentata de blocarea rambursarilor din cadrul fondurilor europene! Pentru a realiza platile, universitatile au facut adesea credite, gasindu-se acum in situatia nu doar de a nu putea plati beneficiarilor drepturile prevazute in contracte, inclusiv bursele studentilor doctoranzi, ci si de a plati dobanzi imense bancilor!
3. Tragedia tinerilor absolventi - Cum nu reuseste Romania sa isi pastreze tinerii in tara, cu accent pe tinerii medici si tinerii angajati in domeniul educatiei
Orice societate are nevoie de tinerii ei cei mai calificati pentru a se intretine si dezvolta. Romania, insa, reuseste sa piarda o buna parte dintre absolventii cu potential, care ar putea contribui semnificativ la cresterea economiei si la dezvoltarea sociala, stiintifica si culturala a tarii. 75% din populatia cu studii superioare si-ar dori sa paraseasca Romania7 pentru un loc mai bine platit intr-o alta tara, iar din totalul de tineri cu varste cuprinse intre 18 si 35 de ani, peste jumatate si-ar dori sa munceasca in strainatate. Pana si domeniile publice elementare – sanatatea si educatia – sunt intr-o stare cumplita din punct de vedere al atractivitatii lor. Se pare ca doar anul trecut, din numarul total de medici pe care ii are Romania, 2841 dintre acestia8 au solicitat certificate profesionale curente pentru a putea sa lucreze in strainatate. Analizand situatia tinerilor din aceste sectoare, aflam ca aproape 60% din numarul total al medicilor rezidenti au solicitat aceleasi acte care sa le permita munca in strainatate, iar din numarul de tineri ajunsi la catedre, 41% dintre ei se gandesc tot mai serios la varianta unui loc de munca in strainatate9. Din totalul de tineri care emigreaza, peste 40% sunt absolventi de studii superioare10, un procent covasitor mai mare decat media populatiei! De altfel, in ultimii ani, doar din sectorul medical au emigrat un numar de aproximativ 2000 de medici anual - echivalentul tuturor absolventilor Universitatii de Medicina si Farmacie Iasi, in fiecare an. Merita mentionat aici ca Romania este penultima tara din UE ca numar de medici / cap de locuitor11. Cu toate acestea, dupa 6 ani de studiu, un medic rezident castiga intre 700 si 1400 de lei pana la (alti) 7 ani. in educatie, situatia este la fel de tragica. Numarul de posturi neocupate in aceasta vara in invatamantul preuniversitar dupa doua etape de repartizare a fost de 25.993, ingrijoratoare fiind totodata si rezultatele de la examenul de titularizare, examen la care mai mult de jumatate dintre cei prezenti au luat note sub 7, pragul necesar pentru obtinerea unui post titularizabil12. De altfel, din cauza veniturilor foarte reduse, tinerii lasa de cele mai multe ori ca ultima optiune angajarea in sistemul de educatie, fapt ce are consecinte dezastruase asupra calitatii acesteia si implicit a viitorului tinerilor care o urmeaza!
4. Vocea tinerilor, izolata
In sistemul de invatamant, studentii (si elevii, pentru invatamantul preuniversitar, in special in liceu) stiu cel mai bine daca experienta educationala prin care trec este una relevanta pentru ei. Atat prin asumari internationale (Procesul Bologna) cat si prin reglementari interne (Legea Educatiei Nationale, Statutul Studentului) invatamantul este declarat ca fiind centrat pe student (si pe elev in invatamantul preuniversitar). In special in invatamantul universitar, ministrii educatiei Spatiului European al Invatamantului Superior au recunoscut si afirmat in repetate randuri faptul ca studentii sunt parteneri in luarea deciziilor.
Putem constata si salutam o evolutie semnificativa a reglementarii drepturilor studentilor prin adoptarea Statutului Studentului (Codului Drepturilor si Obligatiilor Studentului). Vocea studentilor acolo unde conteaza este insa, inca, mult subreprezentata. In sistemul de educatie actual Rectorul numeste atat prorectorii cat si decanii. Influenta studentilor in alegerea sa poate cobora si pana la 5%, desi studentii au 25% din locurile disponibile in Consiliile Facultatilor si Senatele Universitatilor. Consiliul de Administratie, organism foarte important datorita prevederilor Legii Educatiei Nationale, regaseste, pe langa Rector si oamenii numiti de acesta, enumerati anterior, un singur student - si aici, procentul studentilor poate cobora sub 5%. Nici la nivel national lucrurile nu stau foarte bine. Majoritatea comisiilor nationale din invatamantul superior au un singur student in componenta. Totodata, in Consiliul Economic si Social, care este (sau ar trebui sa fie) cel mai important organism consultativ pentru Guvern si Parlament, studentii sunt nereprezentati - atat direct cat si indirect (de altfel, ar fi foarte dificil ca acestia sa fie reprezentati in conditiile actuale, altfel decat prin delegati, din cauza criteriului de varsta minima - 30 de ani). In licee, elevii nu au garantat un loc al reprezentantilor in Consiliul de Administratie al scolii.
Studentii pot avea o contributie majora la imbunatatirea conditiilor de studiu la democratizarea Romaniei. Modul in care acestia sunt incurajati sa participe la viata democratica a comunitatilor din care fac parte, in special a comunitatii academice / educationale, va determina in mod fundamental gradul in care ei vor fi pregatiti sa construiasca un viitor mai bun Romaniei, ca cetateni activi.
Toate problemele enumerate mai sus au nevoie atat de initiative pe termen scurt, cat si de strategii coerente pe termen lung. Va rugam sa initiati demersuri pentru a asigura implementarea urmatoarelor propuneri:
1. Finantarea educatiei
- Alocarea unui buget de 6% din PIB educatiei, din fonduri publice, conform asumarii facute prin Pactul National pentru Educatie. Construirea de camine, cresterea subventiei camine-cantine si reintregirea finantarii de baza a universitatilor reprezinta urgente ale sistemului de invatamant, impreuna cu o serie larga de alte nevoi. Nu putem sa ne permitem o continuare a degradarii acestui domeniu al societatii prin subfinantarea lui!
- Crearea posibilitatii de directionare a 2% din impozitul pe profit si din cel pe venit catre un fond national de burse de performanta;
- Pe termen lung, analiza grupurilor subreprezentate si luarea de masuri pentru a asigura accesul, urmarea si finalizarea echitabila a studiilor
2. Pentru ca emigrarea tinerilor absolventi sa se atenueze iar tinerii competenti sa fie atrasi de o cariera in domeniul medical si educatie:
- Cresterea veniturilor tinerilor angajati din educatie si sanatate! Printre altele, solicitam eliminarea impozitului pe venit si acordarea de alte facilitati fiscale pentru primii 5 ani de activitate pentru angajatii din educatie si pentru toata perioada rezidentiatului si o strategie coerenta, pe termen mediu, de crestere a veniturilor acestor categorii.
- Subventionarea de catre stat a cheltuielilor cu activitati de formare si dezvoltare profesionala (conferinte, ateliere de lucru, formari) - prin vouchere, in limita unui anumit plafon anual.
3. Pentru ca vocea studentilor sa conteze cu adevarat:
- Cresterea gradului de participare al studentilor in procesul de alegere a Rectorului Universitatilor la un procent de 25%;
- Participarea unui reprezentant/delegat al studentilor in Consiliul Economic si Social;
- Cresterea participarii studentilor in Consiliul de Administratie pana la un procent de 25%;
- Asigurarea respectarii drepturilor studentilor prevazute in Legea Educatiei Nationale si Statutul Studentului (Codul Drepturilor si Obligatiilor Studentului), acolo unde textul legislativ este interpretabil si interpretat in defavoarea acestora, prin emiterea de note sau ordine de ministru de clarificare sau prin modificarea legii, dupa caz.
- Asigurarea transparentei in mediul universitar prin publicarea tuturor regulamentelor, deciziilor forurilor decizionale, achizitiilor publice, asigurarea si transparentizarea mecanismelor prin care studentii pot face sesizari inclusiv cu protejarea identitatii si alte masuri in acest sens.
Va stam la dispozitie pentru clarificarea oricaror probleme sau solutii prezentate in document. Va rugam, de asemenea, sa raspundeti public la solicitarile adresate.
In speranta unui sprijin real si prompt, va asiguram de intreaga noastra consideratie!
Semnatari:
- Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania (initiator)
- Consiliul Tineretului din Romania
- Colegiul Medicilor din Romania
- Consiliul National al Elevilor
- Asociatia Medicilor Rezidenti
- Global Romanian Society of Young Professionals
- Academia de Advocacy
Referinte:
- OECD (2011), Education at a Glance 2011: OECD Indicators, OECD Publishing, Indicatorul A9, pag. 166
- Institutul National de Statistica, Biroul de presa, Comunicat de presa nr. 89 din 17 aprilie 2012, pag. 2
- European Centre for the Development of Vocational Training (2008), Skill needs in Europe - Focus on 2020, Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities
- European Commission, Eurostat, Tertiary education statistics (Septembrie 2012), http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Tertiary_education_statistics
- ANOSR (2011), Nevoile sociale ale studentilor din Romania
- Date furnizate de MECTS pentru perioada 2007-2012
- Institutul Roman de Evaluare si Strategie, Proiectii Sociale pentru anul 2012 - Raport de Cercetare
- Colegiul Medicilor din Romania, Comunicat de presa - Migratia Medicilor - 2012, Biroul de presa
- Federatia Sindicatelor Libere din invatamant, Departamentul de Tineret, “Viata tanarului profesor”
- Date furnizate de Institutul National de Statistica
- Econtext, Topul statelor europene dupa numarul de medici raportat la numarul de locuitor, http://www.econtext.ro/dosar--2/analiza/exodul-creierelor-incepe-sa-ne-doara-romania-la-coada-europei-dupa-numarul-de-doctori-vezi-cati-medici-mai-sunt-in-romania-si-in-celelalte-tari-europene.html
- Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, Rapoartele repartizarii si ocuparii posturilor didactice scoase la concurs (2012)
