Doctoratul reprezinta o specializare care, in functie de universitatea si tara in care este facut, poate insemna lucruri diferite.
Spre exemplu, un doctorat in America inseamna multa munca depusa in laborator, pe cand in Romania, acesta presupune inclusiv activitate birocratica.
Pregatire Cristina Ghenoiu, 29 de ani si Bianca Galateanu, 28 de ani, urmeaza doctoratul in biochimie la Cornell si, respectiv, la Universitatea din Bucuresti.
"In America aplici la un program de doctorat si nu pentru a lucra cu un anumit profesor, spre deosebire de tarile europene unde alegi un profesor si el te va admite la doctorat", spune Cristina Ghenoiu, studenta in anul VI la studii doctorale in biochimie la Universitatea Cornell din SUA, potrivit Adevarul.
Studentii intra intr-un program si apoi fac doua rotatii de cate trei luni cu fiecare profesor. La sfarsitul acestor rotatii profesorii aleg studentii pentru urmatorii cinci ani.
Admiterea la doctorat in sistem american nu presupune sa ai o diploma de master. Dupa primii doi ani studentii sustin un examen. Cei care nu-l trec, parasesc doctoratul cu o diploma de master.
Studentii care raman in program isi aleg un comitet de teza format din trei sau patru profesori. Acestia evalueaza studentul odata pe an pentru a-i masura progresele. Tot comitetul de teza decide momentul in care doctorandul e gata sa termine si sa-si primeasca diploma de doctor.
Cristina Ghenoiu spune ca pentru a reusi sa termini doctoratul in biologie moleculara in 5,5-6,5 ani trebuie sa lucrezi cam 80 de ore pe saptamana: "Faptul ca muncesti 80 de ore pe saptamana nu iti garamteaza succesul, insa iti creste considerabil sansele".
Pentru primii doi ani, majoritatea programelor de biologie, chimie, biochimie se platesc pentru studentii internationali din fonduri private, gen donatii sau granturi provenite de la Institutul National de Sanatate (pentru studentii americani).
Pentru restul doctoratului studentii internationali pot fi platiti de profesor din fondurile lui personale (scientific grants, start-up funds). Acest lucru poate fi periculos in cazul in care profesorul isi pierde fondurile (studentii trebuie sa se mute la un alt laborator si de cele mai multe ori incep de la zero). O alta varianta, este ca bursele sa fie date de tarile lor sau de fundatii.
In schimb, Bianca Galateanu, 28 de ani, este doctorand in ultimul an in cadrul Scolii Doctorale de Biologie a Universitatii din Bucuresti.
Aceasta a terminat licenta si masteratul in biochimie si apoi a decis sa-si continue studiile la doctorat in acelasi domeniu. Desi e studenta la zi, Bianca are si un loc de munca, insa aceasta a gasit un asemenea job intr-un colectiv universitar de cercetare.
"Sunt zile in care stau de dimineata pana seara in laborator, in functie de experimentele pe care le fac, pentru ca sunt protocoale standard care dureaza si 10 ore", explica Bianca.
Activitatea ei de doctorand nu presupune insa doar studiu si efectuarea experimentelor necesare obtinerii de rezultate pentru teza, ci si "multe alte activitati birocratice care includ intocmirea procedurilor de achizitie publica pentru reactivii si consumabilele de laborator, intocmirea rapoartelor financiare pentru predarea etapelor proiectelor de cercetare, mentinerea corespondentei cu partenerii implicati in proiect, a relatiei cu Rectoratul Universitatii din Bucuresti si Consiliul National al Cercetarii Stiintifice in invatamantul Superior".
Citeste si:
Un absolvent de facultate castiga in medie 1.087 de lei
Studentii internationali se intorc in Romania pentru familie
Marga: Legea educatiei limiteaza dreptul la studii
Atatea tari, atatea doctorate
