Creditele, hipermarketurile si Ikea au facut din locuitorii Capitalei sclavii cumparaturilor pentru redecorarea caselor.
Bucurestiul traieste revolutia mobilei de aproape un an, de cand bancile alearga clientii cu credite avantajoase, iar piata s-a imbogatit cu oferte de nerefuzat in domeniul amenajarilor de interior. Oamenii isi arunca mobila veche iar toate vechiturile iau drumul ghenei, spre exasperarea gunoierilor.
Numai in sectorul 3, firma de salubrizare Rosal se declara coplesita de volumul imens de deseuri. Desi, teoretic, firma are numai sambata zi de ridicat obiectele voluminoase, nu trece nicio zi din saptamana fara sa apara la ghena dormeze, dulapuri, sifoniere.
Colectare, din partea firmei
Cartierele traiesc pe rand intrecerea capitalista a schimbarilor de mobilier, in functie de aparitia in mijlocul lor a cate unui mall sau hipermarket ce salta pretul apartamentelor. "Acum cativa ani, a fost asa in Vitan, in jurul mallului. A crescut pretul zonei, s-au mutat oameni noi, au schimbat gresie, faianta, geamuri, mobila. Acum se dezvolta cartierul Bobocica de cand s-a deschis magazinul Real", explica fenomenul Vasile Ropota, responsabilul in materie de curatenie stradala in Rosal.
Mobila si resturile de zidarie, chiar daca sunt aruncate langa ghena, sunt tratate de gunoieri ca si deseurile aruncate pe maidan. Ele nu intra in categoria gunoi menajer, pentru care plateste fiecare la intretinere, si, ca atare, transportarea lor la groapa nu este platita de nimeni. "Facem munca patriotica. La inceput credeam ca e doar asa, o chestie de-o saptamana-doua, dar deja de sapte-opt luni nu se mai opresc", spune Ropota.
Zilnic, Rosal aduna din sectorul 3 peste 300 de mc de deseuri voluminoase. Eugen Progloff, unul dintre actionarii firmei, socoteste ca asta costa firma cam 5.000 de euro/zi.
Ghicitul in gunoi
Gunoiul e un bun indicator al nivelului de trai. El reflecta fidel obiceiurile de consum. "Daca, in anii ‘90, cea mai mare parte a gunoiului menajer de la noi era vegetal si era de-ajuns o pubela la 25-30 de locatari, acum, gunoiul a crescut mult in volum din cauza numeroaselor ambalaje, a sticlelor din plastic si cutiilor, iar pubela abia daca mai ajunge la 15 locatari", explica Eugen Progloff de ce la toate ghenele pubelele debordeaza de gunoi.
Progloff spune ca bucurestenii inca mai au nevoie de educatie: "Am ajuns sa ne miram de normalitate. Cand am deschis primele containere destinate colectarii selective de gunoi, am fost surprinsi sa gasim hartie la hartie si plastic la plastic. Din pacate, mai sunt multi care arunca gunoiul la intamplare, iar ambalajele dovedesc faptul ca sunt oameni cu dare de mana, care ar trebui sa fie mai educati".
Sursa : Evz.ro
BUCURESTENII ISI ARUNCA MOBILA
