Pe 11 martie, Comisia Europeana a adoptat Carta Europeana a Cercetatorilor si un Cod de Conduita pentru Recrutarea Cercetatorilor - doua documente vazute ca elemente cheie pentru politica UE de stimulare a cresterii economice si a numarului locurilor de munca. De prevederile acestor documente vor beneficia si tinerii cercetatori romani. In Europa, ei pot cistiga de 100 de ori mai mult decit in Romania, unde salariul mediu al unui cercetator este mai mic de sapte milioane lei. O data cu echivalarea diplomelor si a calificarilor, tinerii romani isi vor putea gasi mult mai usor un job intr-un institut din UE. Carta si Codul de Conduita vor conferi cercetatorilor drepturi si obligatii egale pe tot teritoriul Uniunii Europene, incercind sa contracareze prevederile locale, regionale, nationale sau sectoriale, pe motiv ca acestea nu permit Europei sa utilizeze la maximum potentialul celor din domeniu. Cum fara cercetatori nu exista stiinta in Europa, incercam sa ne asiguram ca toti cercetatorii, oriunde ar lucra, sint tratati cu respectul si stima pe care o merita, spune Janez Potocnik, comisar european pentru stiinta si cercetare. Reglementarea a fost articulata si de pericolul in care se afla obiectivele de la Lisabona si Barcelona: este nevoie de inca 700.000 de cercetatori pentru a atinge obiectivul alocarii de 3a din produsul intern brut al UE pentru cercetare si dezvoltare si pentru a-i inlocui pe cei aflati la o virsta avansata. Desi numarul cercetatorilor in UE a crescut, de la 5,4 la mia de angajati in 1999 la 5,7 in 2001, aceasta cifra se afla, totusi, la o distanta uriasa de nivelul din SUA (8,1) sau Japonia (9,1). Carta si Codul de Conduita vizeaza statele membre UE, angajatorii, finantatorii si cercetatorii in toate stadiile carierei, abordind rolurile, responsabilitatile si drepturile lor. Documentele sint menite sa imbunatateasca procedurile de recrutare, propunind, in acelasi timp, modalitati mai flexibile de evaluare a cercetatorilor. Astfel, aceasta se va face nu numai pe baza numarului de publicatii, ci si a unei game mai largi de criterii: predare, supervizare, munca in echipa, transfer de cunostinte, management si activitati de constientizare publica. Textele Cartei si Codului (in engleza, franceza si germana) se pot consulta la adresa www.europe.org.ro. Piata europeana "aspira" creierele romanesti "Noi avem domenii in care sintem compatibili mai mult cu "creierele", pentru ca institutele nationale de cercetare sint in paragina", spune Elena Sandu, sefa Departamentului cercetare al Federatiei Sindicale "Alma Mater". Pentru un cercetator roman tinar este, in momentul de fata, relativ usor sa isi gaseasca un job intr-un institut de cercetare din Europa, prin intermediul internetului. Romanii sint foarte solicitati in special in domeniul informaticii. Incep cu un salariu de 100 de euro lunar dar, dupa ce demonstreaza ceea ce pot, ei ajung sa cistige si de 100 de ori mai mult decit ar cistiga intr-un institut de cercetare romanesc. "Trebuie sa aiba rabdare sa lucreze citiva ani intr-un institut de cercetare romanesc pentru ca acest lucru ii foloseste la CV, dupa care este usor sa isi gaseasca ceva in afara. Aproape toti tinerii care vin in institutele romanesti procedeaza asa. Dupa citiva ani sint plecati, de aceea problema grava este ca personalul din cercetarea romaneasca este imbatrinit. Am exemplul unui institut de pe Platfoma Magurele unde, din 30 de tineri care s-au angajat in ultimii trei ani, au mai ramas acum doi sau trei, restul sint plecati in afara", a explicat Radu Minea. Cercetatorul plecat la bursa nu se mai intoarce Unul dintre site-urile pe care se poate aplica pentru job-uri in cercetare este www.europa.eu.int. De aici se pot accesa site-urile principalelor institute de cercetare din UE si se poate consulta lista cu posturi vacante. Cei interesati isi pot depune CV-ul si urmeaza a fi selectati. "Multi dintre tineri pleaca insa chiar inainte de a se angaja intr-un institut romanesc. Obtin o bursa pentru doctorat, apoi au inca o perioada post-doctorala si nu se mai intorc. Romanii au o cota buna pe piata europeana, dar din pacate, dupa ce isi dau doctoratul, in loc sa se intoarca aici, unde nu au conditii sa faca cercetare, ramin acolo pe diferite alte pozitii. Este o pierdere si pentru UE, nu numai pentru Romania. Cercetatorii romani vor avea mai multe sanse in Europa, in momentul in care diplomele si calificarile vor fi recunoscute la nivel european", a mai spus Radu Minea.