"ntr-adevar, miliarde de oameni vor muri datorita schimbarilor climaterice?" "Da. Datorita ncalzirii, cea mai mare parte a suprafetei globului se va transforma n desert. Supravietuitorii se vor regrupa n jurul Arcticii. Dar nu va avea loc toata lumea, si atunci vor fi razboaie, populatii dezlantuite, seniori ai razboiului. Nu Terra va fi amenintata, ci civilizatia". Cele de mai sus le-a spus unul dintre cei mai straluciti savanti ai ultimelor decenii, prof. englez James Lovelock, 86 de ani. Ideile lui l plaseaza pe linia lui Newton, Maxwell sau Darwin. ncalzirea climei nu-l preocupa doar pe el, ci si institutii de mare importanta precum Pentagonul, care, n 2003, a comandat un raport pe tema respectiva, prezentat de AgoraVox. Document pastrat n seifuriConcluziile sunt att de alarmante nct cele mai nalte autoritati de la Washington le-au tinut sub lacat. Nu mai suntem n anii '70, cnd tema era subiect de carti de science-fiction. Potrivit autorilor, "scopul acestui raport este de a imagina ceea ce este de neconceput, si anume respingerea frontierelor cercetarii actuale privind schimbarile climaterice, pentru a ntelege mai bine implicatiile posibile pentru securitatea nationala a SUA". "Raportul secret al Pentagonului privind schimbarile climaterice" a fost comandat de Pentagon sub conducerea lui Andrew Marshall, influentul consilier al lui Donald Rumsfeld. Autorii sunt Peter Schwartz, consultant la CIA si fost responsabil cu planificarea la Royal Dutch/Schell, si Doug Randall de la Global Business Network, un cabinet de consultanta cu sediul n California. Documentul fusese "livrat" n octombrie 2003, dar divulgarea sa n afara sferelor militare a fost mpiedicata de autoritatile americane, deoarece concluziile lui erau n opozitie cu tezele aparate n general de Administratia Bush. Aceasta apriga controversa a tinut n parte ascuns fondul raportului si, n mod paradoxal, cele mai importante parti ale mass-media au evocat slab concluziile lui. Mai nti, trebuie subliniat demersul cu totul original al autorilor: nu este vorba despre a sti daca pamntul se ncalzeste, nici n ce mod, ci de a se pune problema consecintelor pe care le poate avea o modificare brusca a climei asupra securitatii nationale a SUA. Nici vorba de filantropie aici, ci de un act politic, n sensul de a anticipa corect pentru a actiona mai bine. n al doilea rnd, autorii nu emit ipoteza unei modificari graduale a climei - care este cea pe care o evocam cel mai adesea - ci, mai curnd, aceea a unei rupturi bruste, la orizontul anului 2010, adica mine, ruptura pe care o considera deosebit de plauzibila, lund n considerare indiciile stiintifice convergente si avnd o privire retrospectiva asupra modificarilor climaterice intervenite n cursul ultimilor 20.000 de ani, n special n perioada denumita "Driasul recent" de acum 12.700 de ani, apoi n cursul unui episod de racire a pamntului, de acum 8.200 de ani, care serveste de referinta pentru scenariul avut n vedere, si, n sfrsit, n momentul micii ere glaciare, care a durat din secolul al XIV-lea pna n secolul al XIX-lea.Scenariul "catastrofelor anuntate" Pentru Randall si Marshall, problema nu este de a sti daca acest lucru se va petrece, ci cum trebuie actionat de vreme ce acest lucru se va ntmpla. n acest sens, ei aplica ceea ce filozoful francez Jean Pierre Dupuy preconizeaza n lucrarea sa "Mica metafizica a Tsunami", care descrie atitudinea ce ar fi de dorit sa se adopte n raport cu "catastrofe anuntate": trebuie actionat ca si cum acestea au avut deja loc pentru a te putea asigura mai bine! Scenariul descris n raport, care se bazeaza pe date stiintifice incontestabile, este urmatorul: ncalzirea climaterica progresiva pe care o constatam de mai multe decenii determina, n prezent, o ncetinire abrupta a circulatiei termohaline oceanice - curenti oceanici la mare adncime care joaca un rol crucial n regularizarea termica a Terrei -, sub efectul racirii oceanelor, ca urmare a topirii gheturilor si a "temperarii" acestora. Acest fenomen induce reactii n lant asupra climei mondiale, ca, de exemplu, o perturbare majora a Golfului Stream care scalda coastele europene. Astfel, aceasta situatie ar putea determina, n ctiva ani, "ierni mult mai aspre, o reducere drastica a umiditatii solului si aparitia unor vnturi mai violente n anumite regiuni, care furnizeaza n prezent o importanta parte din productia mondiala de hrana". n consecinta, "cu o pregatire necorespunzatoare, rezultatul ar putea fi o scadere semnificativa a capacitatii ecosistemului Terrei de a suporta populatia".Previziuni confirmate de KatrinaAstfel, pentru Europa, aceasta ar nsemna o scadere anuala a temperaturilor cu 3,2oC n perioada 2010/2020, cu viscole si furtuni mult mai frecvente, o restrngere a resurselor de apa si zone agricole puternic afectate, toate acestea facnd mediul nostru nconjurator mult mai putin primitor. Acest lucru pare aproape abracadabrant, dar, atunci cnd citesti litera p23 din raport, unde se spune ca, "ncepnd din 2005, anumite regiuni din lume resimt mai intens efectele acestor variatii climaterice. Furtuni si taifunuri mai puternice provoaca unde de furtuni...", nu te poti mpiedica sa nu te gndesti la uraganul Katrina si la nenumaratele sale efecte. Or, cele de mai sus au fost scrise n 2003! La finalul scenariului, clima este profund "dereglata" pe ansamblul globului, atragnd dupa sine modificari importante ale ecosistemelor - seceta, diminuarea resurselor alimentare, un acces mai dificil la apa potabila, zone devenite imposibil de locuit... - ceea ce provoaca profunde dezechilibre economice, sociale si politice pe toata planeta. n fapt, capacitatea de ncarcare sau capacitatea de primire, adica aptitudinea Terrei si a ecosistemelor sale familiare, care includ sisteme sociale, economice si culturale, de a asigura subzistenta unui numar finit de persoane pe planeta, va avea atunci de suferit pretutindeni n lume. Scenariul negruAcest concept privind capacitatea de primire, care este dezbatut de aproape 200 de ani de teoreticieni precum Malthus, care publica, nca din 1798, eseul asupra "Principiului populatiei" si efectul sau asupra ameliorarii viitoare a societatii, ar fi atunci repus n discutie n mod dramatic. n fapt, de obicei, capacitatea de ncarcare creste ndeosebi sub efectul progresului tehnic, care permite absorbtia cresterii populatiei, dar o degradare brusca a capacitatii de ncarcare, necompensata, antreneaza aproape mecanic o diminuare a populatiei sub efectul foametei, maladiilor sau razboaielor... Sistemul se autoregleaza ntr-o oarecare masura. Din acest moment, modificarea climei ar avea ca urmare un teribil salt napoi al umanitatii, daca aceasta nu se pregateste corect, ndeosebi cu tensiuni din ce n ce mai mari pentru accesul la resurse din ce n ce mai rare, care antreneaza conflicte, migratii masive, razboaie, strategii ultraprotectioniste... n fata acestui scenariu negru, dar plauzibil - sa reamintim nca o data principalul obiectiv al raportului: asigurarea securitatii SUA - autorii preconizeaza sapte masuri: - ameliorarea modelelor de previziuni climaterice, pentru a valida scenariile de schimbare climaterica ntr-un mod mai exact; - reunirea modelelor complete de previziuni cu privire la efectele schimbarii climaterice, pentru a evalua mai bine impactul acestor schimbari; - crearea instrumentelor de masurare a riscului - pentru fiecare tara sau fiecare regiune; - identificarea strategiilor proprii, pentru securizarea accesului la resurse rare; - pregatirea raspunsurilor adaptabile la noile nevoi, pentru a face fata bolilor, migratiilor; - studierea implicatiilor locale, n special pentru zonele agricole; - explorarea optiunilor geotehnologice de control al climei. Dincolo de scenariul propus, aceasta este esenta demersului raportului tinut secret aproape trei ani de zile, caruia tsunami si Katrina din 2005 i-au completat sumarul.
