Gratie deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de la dosarul lui
Traian Basescu a fost stearsa sanctiunea oficiala pentru discriminare.
Motivele acestei hotarari vor veni mai tarziu, insa probabil ca
judecatorii au tinut cont de argumentul avocatilor presedintelui
potrivit carora celebra formulare "tiganca imputita" ar fi fost
discriminatorie doar daca ar fi fost rostita in public.
Este adevarat ca Traian Basescu a spus aceste vorbe intr-o discutie
privata cu sotia sa, in masina sa. Dupa cum la fel de adevarat este
faptul ca ziarista pe care presedintele a "gratulat-o" astfel a fost
extrem de agresiva si de insistenta, dincolo de limitele meseriei. Cu
toate acestea insa, eu nu-l pot socoti pe Traian Basescu nevinovat,
macar in sens moral.
Zi de zi criticam duplicitatea politicienilor, dublul limbaj, faptul ca
una vorbesc si alta fumeaza. Avem insa o hotarare judecatoreasca
potrivit careia nu e important cum gandeste presedintele cu adevarat,
ci cum se face presedintele ca gandeste.
Nu e importanta adevarata sa mentalitate, ci discursul sau public. Eu
cred ca important este tocmai felul in care gandeste presedintele. Iar
mentalitatea sa este una discriminatorie, indiferent de abilitatea cu
care o mascheaza in discursul public.
Cu alte cuvinte, din punctul de vedere al presedintelui a fi tigan este
o vina, iar atribuirea unei asemenea apartenente este o jignire. Daca
n-ar fi gandit asa, Traian Basescu s-ar fi racorit facand-o doar
"imputita", de exemplu, pe jurnalista insistenta. Ar fi fost doar o
insulta, nici prima nici ultima din limbajul prezidential. A fost insa
cu mult mai mult decat atat.
Lipsa reperelor
Ni se spune ca presedintele a facut afirmatia intr-un spatiu privat si
revenim astfel la o dezbatere recenta. Care sunt limitele vietii
private a presedintelui? Acelea pana la cea mai mica interferenta cu
functia publica. Oare mentalitatea presedintelui are importanta pentru
felul in care-si exercita functia? Este de interes public acesta
mentalitate a primului om in stat? Poate tine ea exclusiv de viata lui
privata? Ma indoiesc sincer.
Sondajele facute imediat dupa scandalul de anul trecut au aratat ca
majoritatea romanilor au simpatizat cu presedintele acuzat de
discriminare pentru ca-i impartasesc mentalitatea.
Dar oare presedintele n-ar trebui sa fie un reper si din acest punct de
vedere? N-ar trebui el sa se ridice deasupra mediei, sa dea exemplul?
Daca da, ceea ce i se iarta unui om obisnuit nu i se poate ierta
presedintelui. Suntem o tara europeana, impartasim valori europene,
intre care nediscriminarea este de prim rang, si ar trebui ca
presedintele sa fie primul care crede in ele, nu doar le clameaza.
Si daca tot suntem indulgenti cu mentalitatea discriminatorie a
presedintelui, de ce ne mai inflamam atat de mult cand suntem noi,
romanii, victimele unei mentalitati discriminatorii, prin Italia de
exemplu?
Din nefericire, presedintele Traian Basescu este departe de a fi un
reper din punctul de vedere al comportamentului si, mai ales al
limbajului. "Tiganca imputita", "avocatul ala mic cu capul mare", "de
pe centura politicii", "urca-te pe masa si-ti arat" sunt numai cateva
dintre zicerile sale care au facut poate deliciul unei parti din
electorat, dar care pentru un sef de stat sunt degradante. Ce-i drept
am mai avut asa ceva. "Mai, animalule!" n-a fost cu nimic mai bun, dar
asta nu e de natura sa ne consoleze.
ESTE BASESCU VINOVAT DE DISCRIMINARE?
