Institutiile de invatamant superior se vor afla de anul viitor fara 30% din finantarea de baza, asadar vor avea sanse reale de a da faliment.
In prezent universitatile de stat obtin cel mai mare venit de la bugetul de stat. Pe langa acesti bani, exista finantarea proprie, in principal obtinuta din taxe de studiu. De la stat, finantarea universitatilor este in doua forme: finantare de baza (calculata in functie de numarul de studenti si de specializarile pe care le urmeaza acestia) si finantarea complementara (pe proiect, fie pentru diverse reparatii si dotari, fie pentru cercetare). Din 2012, prin noua lege, acestor finantari li se va alatura finantarea suplimentara, oferita in dorinta de a stimula calitatea programelor de studii.
Ce se intampla de fapt? Legea educatiei imparte universitatile in trei categorii, pe scurt spus, sunt cele bune, medii si slabe. D-nul Horia Cristea, membru al Consiliului National pentru Finantarea Invatamantului Superior (CNFIS) a precizat faptul ca finantarea suplimentara va pleca fireste catre universitatile bune, iar cele din categoria a treia, nu vor avea parte decat de veniturile de baza. Mai mult, banii vor fi mai putini decat pana acum, asta pentru ca finantarea suplimentara se va obtine prin pastrarea la buget a unei rezerve de 30% din finantarea de baza a tuturor institutiilor de invatamant. Cu alte cuvinte, veniturile suplimentare urmeaza sa vina dintr-un fond realizat prin diminuarea actualei finantari de baza.
Universitatile mici vor avea de suferit. O optiune in cazul lor este fuziunea. Deja in Timisoara au fuzionat universitatile medicina si politehnica.
Finantare suplimentara cu dus-intors
