O data cu apropierea anului de aderare la structurile Uniunii Europene, Academia de Studii Economice din Bucuresti castiga tot mai mult in importanta. Deschiderea catre o piata a muncii mult largite presupune si un sistem de invatamant care sa poata face fata oricaror provocari. Profesorul universitar doctor Ion Gh. Rosca, rectorul Academiei de Studii Economice, a avut amabilitatea sa ne dezvaluie unele din schimbarile ce vor deveni in curand realitate.Specialistii spun ca anul acesta este unul foarte important pentru invatamantul superior romanesc. In ce consta unicitatea sa?Anul acesta este unul dintre cei in care trebuie sa parasim traditia invatamantului in Romania. Va trebui sa regandim structura si sa aplicam celebra formula europeana, de la Bologna, si anume 3+2+4. Astfel, noua lege a invatamantului presupune sa ne desfasuram activitatea pe cicluri: ciclul de licenta, care va fi de trei ani, ciclul 2 sau de masterat, cu o durata de doi ani si, in final, doctoratul, care va dura patru ani. In nici un caz nu este o chestiune simpla si usor de realizat, dar avem puterea si forta de a ne adapta la noile cerinte europene, fara a diminua, totusi, calitatea invatamantului nostru superior. In primul rand, dispare forma de colegiu, care acum patru ani era considerata ca o perspectiva viabila de dezvoltare, pentru ca piata fortei de munca solicita o astfel de pregatire. In prezent suntem in situatia de a renunta la aceasta forma de invatamant, pentru ca nu o mai putem defini corespunzator, in conditiile in care, acum, facultatea are o durata de trei ani. Din anul universitar 2005-2006, cel putin pentru domeniul economic, un specialist va fi format abia dupa dupa absolvirea ciclului al doilea, adica masteratul, cu alte cuvinte, pregatirea lui economica, teoretica, dar si practica, se va completa pe parcursul celor doua cicluri 3+2.Cum vor arata specialistii de maine?Invatamantul superior romanesc a desfasurat pana acum o activitate de bloc, adica atat cadrele didactice, cat si managerii considerau ca un specialist poate fi format intr-un singur ciclu de pregatire, si anume facultatea. Multi se vor intreba ce fel de profesionist va iesi de pe bancile facultatii dupa numai trei ani de studii. Dupa parerea mea, este gresit sa asteptam ca absolventul acestui ciclu de studii sa fie si un profesionist desavarsit. In ziua de azi, cerintele pietei de munca ii obliga pe tineri sa invete continuu, pe parcursul intregii vieti. Trebuie sa intelegem ca invatamantul nu mai presupune ideea ca o facultate iti da o calificare pana la pensie si gata, am renuntat la orice alta forma de pregatire profesionala. Tinerii sunt nevoiti acum sa se adapteze din mers cerintelor pietei de munca, atat nationale cat si internationale. Si atunci, de fiecare data trebuie sa mai invete ceva, sa mai faca un masterat, un doctorat sau chiar o alta facultate. In acest sens, eu vad lucrurile in felul urmator: dupa primii trei ani ii dam o prima diploma pe care o va folosi in demersul sau de a o obtine pe urmatoarea, si nu neaparat pentru a exercita meseria pentru care a primit pregatirea teoretica. Se vor modifica programele si perioadele de practica?Principala problema cu care ne confruntam in acest moment este legata de modul in care vom imbina teoria cu practica in cadrul celor doua cicluri de studii. De asemenea, este necesara o noua oferta educationala, deoarece nu putem inghesui in trei ani de studiu discipline care sunt acum predate pe parcursul a patru ani. Este obligatoriu sa stabilim care sunt domeniile de maxima importanta in pregatirea unui absolvent economist capabil sa se adapteze cerintelor pietei fortei de munca. In acest sens, vom face o distinctie clara intre disciplinele care vor fi predate in ciclul de trei ani si cele care vor fi studiate de catre masteranzi, in ciclul doi. Totodata, si corpul nostru profesoral va trece printr-un filtru si vor fi profesori care vor preda numai la ciclul 1 sau numai la ciclul 2. In legatura cu acesta din urma, trebuie sa precizez ca se va merge pe ideea programelor de cercetare si de practica propriu-zisa, ba, mai mult, vom incerca sa introducem un semestru intreg destinat numai unor activitati de acest tip. Ce alte proiecte se mai afla pe agenda de lucru a Rectoratului? Tot pentru acest an universitar, ne-am propus sa reanalizam invatamantul deschis la distanta si sa il sustinem doar in masura in care putem sa-i asiguram un nivel calitativ corespunzator. De asemenea, avem ca prioritate dezvoltarea invatamantului in limbi straine, la momentul actual existand o serie de masterate enuntate complet in limba engleza. Este absolut necesar sa impulsionam acest tip de invatamant, cu atat mai mult cu cat, in momentul in care ne vom alinia structurilor europene, studentii romani vor avea posibilitatea sa faca un an in Romania, altul in Franta, pentru ca apoi sa mai studieze un an si in Germania. Cunoasterea limbilor de circulatie europeana le va permite o mai buna mobilitate si astfel, vom avea profesionisti de talie europeana. La ora actuala, noi avem deja parteneriate cu universitati atat din Europa, cum ar fi cele din Franta si Germania, dar si cu institutii de invatamant superior din Canada. Astfel, noi am pus bazele a doua scoli academice cu traditie, este vorba despre MBA-ul romano-canadian si de INDE, in parteneriat cu francezii. In viitorul apropriat, trebuie sa avem in vedere faptul ca aceste parteneriate isi vor incheia activitatea si ca noi suntem nevoiti sa continuam pe aceeasi linie, dar fara suportul oferit de universitatile straine partenere. Care considerati ca este solutia pentru spinoasa problema a cazarii?Printre prioritatile Academiei de Studii Economice se afla, bineinteles, si imbunatatirea conditiilor de cazare pentru studentii nostri. Amplasarea centrala a Academiei este atat un avantaj, cat si un dezavantaj, din punctul de vedere al construirii unui campus universitar de tip european. Astfel, noi nu putem sa construim camine in imediata apropiere a sediului Academiei, asa cum se intampla in cazul Politehnicii Bucuresti sau al Universitatii de Stiinte Agronomice. In acest moment avem doua camine in constructie, in zona Belvedere, care vor avea o capacitate de cazare de aproximativ 1.600 de locuri. De asemenea, in cel mai scurt timp, va fi demolat caminul Occidentului si in locul lui vom ridica altul nou, care va fi pe sapte niveluri si cu o capacitate de 300 de locuri. Am luat aceasta decizie pentru ca este mai ieftin sa construim un camin nou decat sa il renovam pe cel vechi. Totodata, la nivel managerial, avem in vedere un proiect de externalizare a administratiei caminelor. Dupa parerea mea, universitatile nu sunt menite sa gestioneze spatiile de locuit, ci rolul lor este de a veghea asupra conditiilor in care se desfasoara procesul de invatamant si activitatile de cercetare. Este anormal ca studentul sa il blameze pe profesor pentru faptul ca nu are loc de cazare si, in acelasi timp, sa il respecte ca si cadru didactic. In acest sens, vom incerca sa transferam aceasta responsabilitate unor persoane care nu sunt implicate in procesul de invatamant, pentru o mai buna gestionare a relatiei locatar-chirias. Astfel, vor fi cateva centre-pilot in orasele unde avem sedii pentru invatamantul la distanta si, daca se vor dovedi viabile, vom extinde acest proces la nivel de Academie.Ana-Maria Adamoae, Gardianul
Ion Gh. Rosca: Anii de facultate se vor reduce, dar va creste calitatea invatamantului
