Zilele acestea, la studioul Casandra s-a jucat mult teatru si... s-a dansat. Paradoxal, e mai important ca s-a dansat, fiindca absolventii Universitatii de Arta Teatrala si Cinematografica, sectia teatru, au mai multe sanse sa mai urce pe o scena dupa ce termina scoala, dect colegii lor coregrafi. Cine vrea sa danseze n Romnia are mai multe sanse sub cerul liber dect pe vreo scena profesionista.Si totusi, sectia de coregrafie din cadrul UNATC nca produce profesionisti ai dansului, iar trei dintre ei, care au terminat n acest an la clasa conf. univ. Raluca Ianegic, si-au prezentat examenele de licenta n cadrul Galei absolventilor care se ncheieasta-seara. Daca Diana Ferencz si Carmen Trc si-au facut vizibil temele coregrafice corect (prima cu mai multa rigurozitate si concentrare a executiei), cea de a treia tnara absolventa, Madalina Mechenici, a oferit publicului de la Casandra un spectacol de teatru-dans limpede si coerent. Intitulat Jocul, exercitiul coregrafic semnat de ea este o incursiune n lumea jocurilor copilariei, uitata de majoritatea adultilor. Leapsa, sotronul, coarda, elasticul, leaganul cip-cirip, v-ati-ascunselea si altele, ale caror nume, spre rusinea mea, nici nu le mai stiu, au devenit elemente ale unui spectacol proaspat, luminos ca un zmbet, dansat cu placere de toti cei distribuiti de tnara coregrafa, care li s-a alaturat pe scena.Felul subtil n care primele semne ale maturizarii (cum ar fi perechea de pantofi cu toc, la care fetele se uita cu uimire, abandonndu-i) si pe urma cele ale unui alt joc, mai complicat, cel al iubirii, sunt strecurate pe parcursul spectacolului n textura initiala a inocentei pure, este n sine un semn de maturizare, de data aceasta profesionala, a autoarei spectacolului. Aceeasi succesiune poate fi identificata n viata adevarata, care este si ea, la urma urmei, dupa cum s-a spus adesea, un joc.Cristina MODREANU, Gandul
