Daca imaginea Romniei este un subiect ce poate lesne conduce la comentarii lipsite de argumente, la concluzii bazate pe stereotipii, tema branding-ului de tara devine din ce n ce mai alunecoasa, dar si mai savuroasa. Deliciul este facut nu numai de cei care, inocenti, prietenosi, pun tara la cale bnd o cafea sau jucnd o tabla, ci si de specialisti sau delegati ai unor institutii romnesti nsarcinate cu gestionarea capitalului de imagine. Se pariaza pe himere, pe abstractiuni, sau chiar pe varianta Dracula resuscitat.Si totusi, PRIME Romnia (Asociatia Studentilor la Relatii Publice si Comunicare) a propus ca titlu pentru al treilea Congres al Studentilor la Comunicare - Faurit n Romnia. Evenimentul a avut loc n perioada 7/8 aprilie la Muzeul National de Arta al Romniei, respectiv la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti, cu alai, cu prezentari laborioase n Powerpoint sau cu discutii interactive, cu polemici ferme, cu dezbateri inteligente, acide, la final.ndrazneala de ataca o asemenea tema a fost recompensata att de exuberanta vorbitorilor, ct si de opiniile vii, niciodata de-a gata pe care le-au enuntat. n linii mari, trei directii au vertebrat dezbaterile: exista oare un nucleu, specific Romniei, pe care sa se grefeze o campanie de branding de tara ?; ar fi mai bine sa promovam de la 0 un asemenea nucleu sau sa apelam la unul deja intrat n mentalul strainilor ?; n fine, branding sau rebranding?De departe, una din cele mai fascinante interventii a fost cea a Aurorei Liiceanu, care, cu umor si eleganta, a schitat cteva din tendintele contrastante ale romnilor si a punctat incongruente de mentalitate cel putin hilare. Desi nu avem o parere favorabila despre noi, suntem un popor esentialmente vesel. Un alt paradox: desi suntem o tara cu mai mult de 45% din locuitori n mediul rural, avem cel mai mare numar de cazinouri din Europa. Concluzia decurge natural: ntr-o tara suprarealista ca Romnia, conservatorismul, mimetismul si mai ales dependenta de grup sunt caracteristicile debusolatilor locuitori. Doamna Monica Zvirjinschi, de la TVR International, a condus, firesc, discutia catre felul n care suntem perceputi din exterior. Pe acest fond de asteptari, opiniile d-lor Gnter Dill (Fundatia Konrad Adenauer), Alan Saffery (CHF International) si Winfried Hildebrandt (IBD-GTZ) au suscitat interesul salii. Dinamismul prezentarii d-lui Saffery si fluenta relativizarilor propuse au alcatuit att un discurs cu adevarat convingator, dar si un model de raportare la subiect. Moderata si catalizata de Marian Voicu, cea de-a doua conferinta a fost si cea mai orientata pe chestiuni de principiu. Mircea Vasilescu a continuat seria abordarilor transante, de data aceasta, n domeniul cultural. Concluzia nelinistitoare a d-sale (Romnia nu poate fi un brand cultural) a fost sustinuta de o argumentatie exemplara, alternnd anecdotele destinse cu analogiile subtile.Tot un filolog, Costi Rogozanu, a atins un alt punct nodal: nu avem nevoie de branding de tara. nti pentru ca un discurs autoreflexiv practicat cu constanta si-a dovedit deja ineficacitatea; apoi pentru ca o implicare a statului este nemotivata n contextul n care mult mai direct interesati de o asemenea campanie sunt actorii din sectorul business. Discutia a fost continuata de Radu Georgescu, presedinte GECAD, care a construit un brand informatic competitiv independent de de vreo legitimare nationala. Ultima dintre conferinte a grupat cteva dintre cele mai autoritare (dar si autorizate) voci care s-ar fi putut pronunta pe tema branding-ului: Lucian Georgescu, Teodora Migdalovici si Stefan Liute. Discutia s-a polarizat rapid ntre scepticismul pragmatic al celui dinti si optimismul ntemeiat pe statistici al celorlalti. Cu alte cuvinte, brandul trebuie sa fie inventat (Georgescu) versus selectam unul dintre cliseele mentalitare. ntietatea ostentativa a lui Dracula se estompeaza asadar nu pentru ca ar fi un mit fals, nici pentru ca melodrama e proasta, ci pur si simplu pentru ca are luciul uzat al unei preconceptii. E mai curnd ready made dect faurit ...Articol deAlina Buzatu
