Model de dezvoltare multiculturala sau rezultat al unei casatorii fortate, Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca este in momentul de fata una dintre cele mai mari institutii de invatamint superior din Romnia.Discutiile recente privitoare la infiintarea de noi facultati cu predare exclusiv in limba maghiara au scos la suprafata frustrari, acuze si ranchiune vechi. Solutia europeana prezentata de Comitetul de Initiativa Bolyai si-a gasit firesc atit sustinatori, cit si adversari de marca. Politicienii maghiari au un discurs ce respinge dialogul In momentul de fata exista discutii numeroase legate de statutul minoritatilor. Cum apare demersul Comitetului in acest context?MELANIA MANDAS VERGU: Este foarte limpede ca nu este o initiativa punctuala, nascuta fara nici un fel de corelatie cu toate actiunile care au loc la nivelul UDMR-ului, mai ales pentru trecerea Legii Statutului Minoritatilor. E o actiune concertata pe paliere diferite, avem daca luam cu ce-i mai rau actiunea Uniunii Civice Maghiare, care este cea mai extremista din zona revendicarilor pe drepturile minoritarilor, care a pregatit pentru 15 martie aceasta declaratie de independenta a tinutului Secuiesc; dupa care avem punctul de vedere clar exprimat de Marko Bela, care spune ca daca nu va avea votul Aliantei pentru Legea Statutului Minoritatilor, UDMR va iesi de la guvernare; si avem apoi aceasta actiune a celor de la Comitetul de Initiativa Bolyai. Este foarte important ca doi dintre membrii acestui Comitet sint membri ai Uniunii Civice Maghiare. Parerea mea este cunoscind foarte bine modul in care a evoluat aceasta cerinta a UDMR-ului ca se incearca o ultima resuscitare a unei fantome care nu mai are nici un fel de suport real. Vedeti, ei incearca sa faca presiune prin acea scrisoare deschisa in care au colectat vreo saptezeci si ceva de semnaturi, din care sapte ale unor laureati NobelCam cit inseamna acele semnaturi?M.M.V.: Nu inseamna nimic, dupa parerea mea, pentru ca textul acelei scrisori este absolut tendentios si mincinos, asta fara nici un fel de retinere o spun. Se fac acolo tot felul de amestecuri de planuri, de realitati, se vorbeste de faptul ca de 15 ani in invatamintul romanesc pentru minoritati nu s-a facut absolut nimic. Este o minciuna gogonata, dar probabil ca personalitatile respective e un text scurt, dramatic conceput sint solidare cu orice demers de eliberare, de fronda. Eu cred ca nu vor obtine cine stie ce, dar ei doresc ca in raportul de tara sa se ceara infiintarea Universitatii Bolyai pe ruinele actualei Babes-Bolyai. In istoricul acestei universitati este foarte clar ca numai comunistii au mai facut chestia asta. Din pacate, ei doresc un lucru pe care nu l-a vrut societatea romaneasca.Pina la urma, au declarat ca doresc doar facultati cu mai multe specializari in limba maghiara. Credeti ca a fost vorba de o supralicitare la inceput?M.M.V.: Da, pentru ca ei au facultati cu predare exclusiv in limba maghiara. Asa ceva nu mai exista in alte tari europene in toate argumentele pe care le aduc in fata celor de la Comitetul de Initiativa Bolyai: sint niste inadevertente ingrozitoare. Dau ca exemple situatia minoritatilor din Finlanda, din Suedia, din Catalunia, si spun ca acolo exista universitati de stat exclusiv in limba minoritarilor. Acele universitati sint multilinguale, nu stiu daca sint cu adevarat doua universitati monolinguale pentru minoritati, si aici am rezerve ca si acestea sint finantate exclusiv de stat. Cred ca nici democratiile foarte bogate nu isi permit aceasta risipa, sa spunem asa sa faca invatamint de stat numai pentru o minoritate. Pentru ca dupa parerea mea in acest caz ar trebui sa facem universitati pentru toate cele 16 minoritati nationale recunoscute in Romania.A parut ciudata totusi lipsa sustinerii unei mari parti a colectivului profesoral maghiar. M.M.V.: Pai oamenii sint destul de multumiti, ei au inteles ca acolo de fapt linia maghiara se conduce singura are prorectori, decani, secretari stiintifici, are acces la toate formele de invatamint superior si post-superior, normal ca sint totusi niste oameni rationali acolo. Chiar tinerii acestia din pacate spun din pacate pentru ca nu m-as fi asteptat ca niste persoane atit de tinere sa aiba atita patima in a sustine niste minciuni tinerii acestia nu sint in apogeul carierei din punct de vedere profesional, dimpotriva: sint doctoranzi, unul singur este lector cu doctoratul luat. Totusi, ca sa poti sa dai lovituri de berbece unei institutii de talia UBB ar trebui sa fii macar profesor universitar. Ei nu au de partea lor nici un fel nume asa greu.Uniunea Europeana cultiva, in momentul de fata, invatamintul in trei limbi.M.M.V.: Sigur, in principal in engleza, limba statului si inca una de circulatie internationala. O asemenea initiativa este total impotriva tendintei europene. Max van der Stoel, Inaltul Comisar pentru minoritati, in recomandarea pe care a facut-o, a spus foarte limpede ca s-au facut progrese extraordinare la UBB, dar ca din pacate UDMR-ul nu vrea sa recunoasca asta. Sa fim seriosi, nu exista specializari pe care ei sa nu le poata studia. Aceasta este o minciuna: toate se pot face in limba maghiara, iar daca exista vreuna care sa nu poata fi studiata, e din cauza ca nu exista profesori care sa poata preda acea specializare in limba respectiva.Eram undeva prin judetul Covasna sau prin Mures si mi s-a spus ca la invatamintul preuniversitar nu au specializari tehnice. Dupa care, discutind cu inspectori maghiari, mi-au spus ca se intimpla deoarece nici limba vorbita de maghiarii din Ardeal nu a evoluat in acelasi fel cu cea din Ungaria, ca sa prinda in ea neologisme pentru toti acesti termeni tehnici. Limba are o problema.Ca ziarist in educatie, pot sa zic cu mina pe inima: invatamint in limba minoritatilor avem dincolo chiar de standardele europene. Noi chiar am dat voie sa se desfasoare un astfel de invatamint. Restul sint atitudini politicianiste si atita tot, pentru obtinerea unui lobby, pentru nu ma gindesc mai departe la lucruri apocaliptice, dar nu e o treaba serioasa. Politicienii maghiarii au aceasta calitate, ca stiu foarte bine sa isi urmareasca telurile, au un discurs care respinge dialogul. Ei nu raspund la intrebari, dinsii o tin pe a dinsilor.Hantz PTERNoi vrem sa traim bine in Romania Concret, care sint cererile dumneavoastra?HANTZ PTER: Cererea Comitetului de Initiativa Bolyai in momentul de fata este ca Universitatea sa fie una cu adevarat multiculturala si sa fie infiintate trei facultati cu predare in limba maghiara. Vrem o facultate de Stiinte ale Naturii, una pentru Stiinte Umane si una pentru Stiinte Economice si Sociale.As dori sa mentionez ca in Europa exista o multitudine de facultati cu predare exclusiv in limba minoritatilor nationale sau universitati care sint intr-adevar multiculturale, cum ar fi Universitatea Basca din Spania, unde fiecare profesor trebuie sa cunoasca si limba basca si sint inscriptii bilingve peste tot. La fel, si universitati suedeze in Finlanda, universitati galeze in Marea Britanie, si universitati catalane in Spania, si universitati cu predare in limba germana in Italia, si universitati care au facultati maghiare din Slovacia.Noi am dori sa avem autonomie financiara, sa fie inscriptii bilingve in facultate, toate documentele oficiale ale facultatii sa fie editate si in limba romana, si in cea maghiara ma refer la buletinul financiar sau la diplomele elaborate de aceasta universitate, iar la sedintele oficiale ale universitatii sa putem folosi limba maghiara. La momentul de fata, cererea principala este infiintarea acelor trei facultati in limba maghiara. Chiar si la Babes Bolyai sint doua facultati cu predare exclusiv in maghiara, dar la acestea studiaza doar vreo 200 de studenti.Totodata, la sedinta Comitetului profesorilor maghiari de la UBB s-au facut propuneri pentru ca aceasta sa fie intr-adevar multiculturala, prin limba de comunicare si inscriptiile folosite. Si inca un lucru: acum, pe coridorul rectoratului sint puse numai reliefurile fostilor rectori romani. Am dori ca si cele ale rectorilor maghiari sa fie puse acolo. De asemenea, sint foarte multe sali care poarta numele unor personalitati, 90 % sint personalitati romane, 5-6 % personalitati internationale si numai 2-3 sali cu personalitati maghiare. Am dori sa fie o proportionalitate si in acest sens.Ar fi acesta un prim pas spre scindare? Sau indeplinirea acestor cereri ar fi de ajuns? H.P.: Acum nu ne gindim la scindarea Universitatii, acum credem ca ar trebui sa infiintam aceste facultati, acestea sa se intareasca si dupa aceea vedem daca vrem sau un. La momentul de fata, nu vrem scindarea.Cit poate cintari sprijinul personalitatilor internationale in prezentul demers? H.P.: Noi credem ca o sustinere morala din partea laureatilor premiului Nobel sau a unor personalitati foarte cunoscute, ca de exemplu domnul Noam Chomsky, care a semnat aceasta petitie ieri sau alaltaieri (n.r.: saptamina trecuta), sprijinul partidelor politice maghiare, sprijinul UDMR-ului sau cel al conferintei rectoriale maghiare sau sprijinul presei internationale sint foarte importante. Romania decide daca da sau nu dreptul minoritatilor de a studia in propria limba, dar eu cred ca daca aceasta situatie mai dureaza mult, nimeni nu o sa ia in serios UBB in strainatate si o sa fie o cauza de ris daca conducerea universitatii se duce acolo si sustine ca noi sintem multiculturali. Noi credem ca prin convingerea intelectualitatii romanesti ne-am gindit sa mergem la Bucuresti si la Iasi, sa facem acolo niste discutii deschise, fara tabu-uri, discursuri cu incredere credem ca putem face pasi. Noi credem ca sprijinul moral al presei este foarte important pentru a convinge intelectualitatea romana ca acest pas nu dauneaza Romaniei, ci ii aduce folos. Noi vrem sa ne simtim bine in Romania.Andrei MARGA Stagnarea unui sistem produce sensibilitati Ce poate inseamna initiativa Comitetului Bolyai pentru invatamintul din Romania?ANDREI MARGA: Noi nu cunoastem aici actiunile respectivului comitet, vedem si noi manifestarile sale. As spune foarte simplu: problemele puse nu sint ale Universitatii Babes Bolyai, daca vreti sint probleme ale invatamintului superior din Romania in acest moment, si as cita doua: subfinantarea si lipsa reformei. Se stie ca, oricind, stagnarea unui sistem produce sensibilitati. Acesta este un aspect, as repeta ca Universitatea Babes Bolyai intimpina probleme similare cu cele ale Universitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi, cea din Bucuresti si altele. A doua observatie la aceasta intrebare este urmatoarea: nu s-a putut indica, in toate discutiile care au fost, o problema concreta din punctul de vedere al functionarii sistemului multicultural de la Universitatea Babes Bolyai. Sistemul functioneaza pe autonomia asa-numitelor linii de studii, si pina la aceasta ora se poate vedea in toate discutiile, ca si in declaratiile publice ale unor lideri, ca nu exista o asemenea problema. Si o a treia observatie este aceea ca, din punctul de vedere al acestei universitati, nu au existat nici mai multi romani, dar nici mai multi maghiari decit astazi. Sint 52 de specializari de studii complete in limba maghiara. Sintem una din universitatile care asigura conditii de studiu si in ungureste si in germana. Problemele care se pun vin din spatiul politic, din tara si din afara tarii.Considerati ca s-a supralicitat in momentul in care s-a cerut infiintarea unei Universitati? A.M.: Eu nu as comenta ceea ce este extrem de difuz in tot felul de manifestari. Sustin, fara cifre riguroase, doua lucruri: Universitatea din Cluj este, alaturi de cea din Strasbourg si de cea din Bratislava, institutia care dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial si-a schimbat tara. Si ofera invatamint in limba materna a minoritatilor; cea din Bratislava e proclamata universitate nationala, iar cea din Strasbourg una dintre cele mai cunoscute institutii franceze. Aici s-a facut comparatia foarte riguroasa cu alte universitati multilinguale si multiculturale din Europa.Noi sintem insa singurii care dam autonomie de functionare asa-numitei linii de studii, sintem un sistem de decizie foarte descentralizat, mai dezvoltat decit in oricare alta universitate. Pot sa va dau si alti indicatori, dar poate ca acestia sint concludenti.Poate duce acest moment la tensiuni intre studentii de etnie romana si cei de etnie maghiara? Sau poate ca exista deja...A.M.: Pina la aceasta ora nu exista un astfel de conflict si asta este imbucurator, este o foarte sanatoasa presiune din partea studentilor pentru studii de calitate, pentru sanse de a studia cu profesorii cei mai buni, fie ei romani, maghiari, germani sau evrei. Sa speram ca ratiunea va prevala in toate mintile. Marko BELA Infiintarea de catedre si de facultati n-ar insemna scindare Dintre solicitarile prezentate de Comitetul de Initiativa, care sint cele sustinute de partidul pe care il conduceti?MARKO BELA: Noi, bineinteles ca, sintem de acord cu solicitarea celor care ar vrea in cadrul Universitatii Babes Bolyai infiintarea unor catedre si facultati in limba maghiara. UDMR a fost de la inceput pentru invatamint in limba materna si pentru autonomia cadrelor didactice, care sa predea in limba materna. La Universitatea Babes Bolyai exista predare in maghiara, 6.000 de studenti invata in aceasta limba, dar cadrele didactice care predau in limba maghiara nu au putere de decizie in legatura cu procesul de invatamint, neavind catedre si facultati de sine statatoare. Aceste deziderate trebuie insa realizate prin instrumente politice si nu prin altfel de metode. Ar trebui poate centralizata luarea deciziilor pentru ca infiintarea Universitatii Bolyai sa fie posibila? Senatul pare foarte hotarit sa voteze impotriva. M.B.: Infiintarea de catedre si de facultati de sine statatoare n-ar insemna scindarea Universitatii. Noi sintem pentru infiintarea unei universitati de stat in limba maghiara, dar acest lucru nu ar urma sa se realizeze prin scindarea Universitatii Babes Bolyai. Acolo trebuie sa functioneze catedre si facultati in limba materna deocamdata. Intr-adevar, prin decizia Senatului acest lucru se poate realiza, dar autonomia universitara le poate permite sa respinga propunerea. Autonomia intra in contradictie cu dreptul minoritatilor de a studia in propria limba. De aceea poate ar trebui sa vedem cum ar trebui sa modificam legislatia in asa fel ca vointa unei comunitati, cind solicitarea respectiva e justificata, cind exista un numar suficient de solicitanti, sa nu fie respinsaDeocamdata, cit de realizabila este finantarea universitatii in limba maghiara Sapientia?M.B.: In acest moment, aceasta universitate este finantata din bugetul Ungariei si in mod firesc ar trebui sa existe si o finantare din partea guvernului roman. Doar cei care invata acolo sint cetateni romani, parintii lor sint platitori de impozite aici, in Romania, nu in Ungaria. Dar, conform legii, acest lucru este posibil numai in cazul universitatilor acreditate. Deci numai dupa ce Universitatea Sapientia care functioneaza autorizat, dar in cadrul careia urmeaza sa fie acreditate diferitele specializari va fi acreditata, va putea fi indeplinita aceasta solicitare. Dar acest lucru nu va rezolva problema invatamintului superior in limba materna.Deocamdata, are statut de universitate particulara.M.B.: Da, este universitate privata. Privata, dar finantata de un stat, altul decit cel roman...M.B.: Aici este vorba de doua probleme distincte. Universitatea Sapientia ar trebui sprijinita si de statul roman, dar in continuare ar ramine universitate privata. Totodata, in invatamintul superior de stat ar trebui sa largim aria invatamintului in limba maghiara prin infiintarea de catedre si de facultati in cadrul Universitatii Babes Bolyai, sau, daca se poate, si prin infiintarea unei alte universitati maghiare de stat. Dar deocamdata ceea ce ar avea actualitate ar fi intr-adevar intarirea Universitatii Sapientia si rezolvarea problemei celor de la Universitatea Babes Bolyai.
