Un articol din Legea educatiei (132 – n.r.) defineste facultatea ca acea institutie ce corespunde uneia sau mai multor domenii ale stiintelor, artelor sau sportului, lasanad in afara teologia.
Mai mult, Legea educatiei proclama "principiul libertatii de gandire si al independentei fata de ideologii, dogme religioase si doctrine politice" (articolul 3n), remarca ziuadecj.ro.
Se ridica cel putin trei intrebari: a) Se reduce religia la "dogma religioasa"? Un om catusi de putin cultivat stie ca nu se reduce; b) Este religia de plasat alaturi de "ideologii" si "doctrine politice", cum fac autorii legii? Un om cultivat stie ca religia este altceva; c) Este "independenta" de religie prevazuta de Legea educatiei realista in epoca postseculara si postiluminista (daca secular si iluminist se iau, precum legea, in intelesul din secolul al XVIII-lea) in care traim? Orice om care citeste stie ca relatia este mult mai complicata decat simpla si mecanica separare, puncteaza rectorul Universitatii Babes-Bolyai, Andrei Marga.
Dar legea persevereaza in eroare si, in locul delimitarilor pe care le face posibile cultura, aduce un punct de vedere de multa vreme epuizat. La articolul 123 se spune: "Institutiile de invatamant superior se organizeaza si functioneaza independent de orice ingerinte ideologice, politice sau religioase".
Citeste si:
Marga, despre perspectivele revenirii in tara a tinerilor
Profesorul Shafir ii returneaza lui Basescu "Meritul pentru Invatamant"
Legea educatiei propune universitati centrate pe studenti
Marga: Legea educatiei exclude invatamantul religios
