Sapte universitati din Statele Unite si una din Germania au vrut sa-l aiba student pe un pusti din Romania. Evident, nu unul obisnuit: Dan Andrei Costea crescuse la scoala de genii a Constantei, numita oficial Centrul de Excelenta pentru tinerii capabili de performanta. A ajuns n lumea selecta a universitatilor propulsat de un vehicul cosmic. n 2004, mpreuna cu un coleg, Flaviu Valentin Barsan, a cucerit Marele Premiu NASA cu proiectul unei statii orbitale. Agentia Spatiala Nord-Americana l-a desemnat expert tehnic la finala concursului din acest an.Cum se nvata nemteste:Dan si Flaviu sunt acum studenti ai unor universitati prestigioase din strainatate. Dan studiaza Ingineria Electrica si Informatica la Universitatea din Bremen, iar Flaviu nvata Ingineria la Universitatea din Calgary. Amandoi sunt extrem de ncantati de mediul universitar german, respectiv canadian. Dan ne-a povestit cu lux de amanunte experienta lui nemteasca: Pentru mine, o zi obisnuita ncepe la ora 7.15. Stau n campus, ca toti studentii universtiatii. Este conditie obligatorie, pentru a ne integra n colectiv. Campusul se nvarte dupa soare. La propriu: cladirile au geamuri care se orienteaza toata ziua catre lumina soarelui. Studentii sunt cazati n apartamente de doua camere, cate doi din tari diferite. La cantina intri pe baza de card, valabil numai n campus. Dejunul este frugal: cereale, iaurt de fructe, sandwich-uri, paine prajita. La 8.15 ncep cursurile. Daca este joi, la 9.30 suntem napoi n camere, pentru ca la 11.15 avem examenul saptamanal la Inginerie Electrica. Dupa testare, profesorul continua predarea materiei, cu multe exemple practice, din industrie. La 12.30 este pranzul. Daca avem noroc, ne dau felul preferat de toti studentii: cartofii prajiti si carnatii nemtesti. Cand se gateste cu specific saptamana mexicana, chinezeasca etc. ni se face dor de mancarea de acasa. La 14.15 avem laborator, facem experimente, la care trebuie sa ne trecem n laptop toate datele culese. Cina este la 18.30, dar trebuie sa te grabesti, ca la ora 19.15 ncep seminariile. Participa cate doi profesori, unul de stiinte exacte, altul de arta sau filozofie. Se discuta teme din mai multe perspective, pentru ca scopul este de a nvata sa nu tratezi unilateral un subiect. si trebuie sa stii sa ngadui punctul celuilalt de vedere. Discutiile se ntind pana la ora 22. Daca nu ai teme de pregatit pentru a doua zi, poti sa te odihnesti. Dar de regula ai. Ajung sa ma culc la ora doua dimineata. Practic, avem o singura zi libera, sambata, n care prefer sa ma odihnesc, caci duminica ne pregatim deja pentru saptamana urmatoare. n ultimele doua saptamani, de exemplu, am avut opt examene. Am trecut cu bine de ele. Sunt la o ora de Hamburg sau de Marea Nordului, dar nca nu am ajuns sa le vad. ?. Dan Andrei este fascinat de profesorii sai. Sunt toba de carte, cu multa experienta practica si au un dialog permanent cu studentii. Preferatul lui este profesorul de istorie, transferat de la Harvard, care te face sa vezi cu ochii mintii ce s-a ntamplat acum mii de ani. Sau cel de fizica, absolvent din State, fost olimpic international. Iar cel de matematica este as. Vine din Rusia, invitat special sa predea la Bremen. Profesorii sunt carismatici, i motiveaza probabil si salariul de peste 15.000 euro pe luna. Totusi, nu stii cine mentine nivelul academic atat de ridicat: dascalii foarte bine pregatiti sau studentii care cer tot mai mult? Experiment la gravitatie si sprijin financiar zeroPentru a rezista financiar n asemenea facultate, pe Dan l ajuta toata familia. Le este tuturor recunoscator si, de aceea, nu tine sa ramana n strainatate. L-ar tenta oricand o slujba n tara, unde crede ca poate schimba lucrurile. Spune ca lumea e ca o casa mare. Nu conteaza unde stai, n sufragerie sau n hol, daca esti valoros. nvatatura asta a primit-o de la profesorul lui de fizica din liceu, Ion Bararu, care coordoneaza Centrul de Excelenta. Iar daca Romania intra n Europa, unde mai e diferenta? Dan Andrei Costea mpreuna cu prietenul sau, Flaviu Valentin Barsan, si colegii de la Bremen, Adrian Costache si Ciprian Gal, vor deveni la sfarsitul verii primii studenti romani care vor experimenta imponderabilitatea. ntr-o campanie exclusivista a Agentiei Spatiale Europene, ei vor aplica n conditii de gravitatie zero, un proiect stiintific care ar putea revolutiona medicina si aeronautica. Ca sa fie selectati, romanii s-au nscris la concursul de selectie a proiectelor ca fiind o echipa multinationala reprezentand universitatile la care studiaza. Romanii au devenit astfel singurii candidati acceptati n concurs, care provin dintr-o tara non-UE. Pana atunci, ei trebuie sa si realizeze dispozitivul experimental. Pentru asta au nevoie de fluor inert si lexan, materiale foarte rare. Costurile montajului sunt estimate la 4.000 euro, bani de care trebuie sa faca rost. Agentia Spatiala Romana le pune la dispozitie doar consultanta tehnica. Pana acum, echipa a mai fost ajutata de doi oameni de afaceri, Pavel Florescu si Mihai Lupu, ncrezatori ca pot schimba viitorul sustinand performanta intelectuala a cursantilor de la Centrul de Excelenta. Dar sprijinul material este limitat, iar cel moral este mpiedicat. O echipa de televiziune a dorit sa mearga la Bordeaux pe perioada experimentului, sa filmeze premiera romaneasca. A fost refuzata de organizatori, pe motiv ca nu au interes ca evenimentul sa fie mediatizat n Romania.
