Proiectul are drept scop stabilirea modului in care profesia de universitar in diferite tari europene se percepe pe sine, interpreteaza si "digera" schimbarile din mediul social si din structura organizatorica a invatamantului superior; cum vad universitarii dezvoltarile majore din interiorul si din afara invatamantului superior ca avand potential relevant si cum interpreteaza si apoi contureaza rolul lor profesional in situatia data.
Acest proiect nu intentioneaza doar sa abordeze felul in care profesia de universitar percepe si opereaza cu aceste schimbari sociale majore, ci si felul in care ea raspunde schimbarilor in structura organizatorica a sistemului de invatamant superior, corelate cu schimbarile sociale mult mai evidente in activitatea zilnica a invatamantului superior.
Cele trei arii tematice ale structurii institutionale avute in vedere sunt:
- Guvernarea. Renuntarea de catre guverne la controlul comprehensiv asupra institutiilor de invatamant superior, puterea sporita a manageriatului din universitati, cresterea rolului instrumentelor de evaluare si a utilizarii de premieri si sanctiuni afecteaza profund rolul universitarului. Pana in prezent sunt prea putine dovezi despre cum sunt percepute aceste schimbari si despre raspunsul mediului universitar.
- Cadrul carierei universitare. S-au facut eforturi pentru a schimba conditiile carierei universitare, considerate a fi printre cele mai controversate initiative politice. Se urmaresc obiective divergente. De exemplu, competitia cu alte ocupatii atractive, "flexibilizarea" conditiilor de angajare, promovarea calitatii activitatii universitare si crearea de roluri universitare si conditii de angajare mai bine diferentiate (de exemplu, contracte part-time numai de predare sau numai de cercetare). Cum face fata profesia de universitar acestor schimbari? Cum afecteaza ele orientarile si motivatia? Cum sunt afectate rezultatele muncii universitare?
- Profesionalizarea. Pentru obtinerea unei calitati, relevante si eficiente sporite a activitatii universitare, profesionalizarea in invatamantul superior trebuie sa fie stimulata in doua moduri. intr-un mod integrat prin formare/instruire suplimentara si indatoriri de serviciu care sa imbunatateasca performatele pedagogice ale universitarilor, dezvoltarea curriculei, mangementul cercetarii, trasferul cunostintelor etc. In acelasi timp, se manifesta diferentierea profesionala care inseamna: noi profesionisti in invatamantul superior cepreiau responsabilitatile unor noi domenii ca: indrumarea, coordonarea curriculei, relatiile internationale si trasferul tehnologic. Exista putine date privind oportunitatile si pericolele percepute de profesia de universitar si ale impactului trasformarilor asupra acestor roluri profesionale.
Obiective principale ale cercetarii:
- analizarea conditiilor legale de reglementare a invatamantului superior in Romania – Legea invatamantului superior si statutele facultatilor, Legea personalului din invatamantul superior etc.
- analizarea atractivitatii activitatilor academice ca optiuni profesionala si cariera de perspectiva
- examinarea mecanismelor de asigurare a calitatii in educatie, care include: metodologia asigurarii calitatii in educatie; asigurarea calitatii la nivel institutional; evaluarea externa a calitatii educatiei
- examinarea masurii in care natura activitatilor academice se schimba si analizarea impactului acestor schimbari asupra calitatii profesiei de universitar, asupra asigurarii calitatii in invatamantul superior si asupra atractivitatii unei cariere universitare
- analizarea modului in care profesia de universitar raspunde cerintelor mediului sau extern si intern.
Metodologie, Experimente
Ca punct de plecare, se va pregati un chestionar "cadru" de catre o echipa de cercetare internationala, utilizandu-se instrumente din studiul international Profesia academica in schimbare (CAP- The Changing Academic Profession Survey). Pentru Romania, diferentele dintre cultura academica si nomenclatorul utilizat in chestionar vor fi puse de acord, odata cu asigurarea compatibilitatii datelor. Instrumentul romanesc va incorpora intrebari suplimentare in vederea obtinerii unei perspective asupra asigurarii calitatii.
Cadrul de analiza propus se concentreaza asupra interactiunii dintre guvernare, management si evaluare- profesia de universitar.
Aceasta ridica doua intrebari generale in cercetare:
1. cum trebuie guvernarea (externa si interna), mangementul si evaluarea activitatilor universitare sa fie organizate si dezvoltate ca raspuns la schimbarile din invatamantul superior si a noilor cerinte impuse celor care lucreaza acolo?
2. ce este crucial pentru cariere academice atractive si sustenabile, in care promovarea depinde in primul rand de performata si calitate (principii meritocratice)?
In anumite tari sistemul promovarilor profesionale cu titularizare pe intreaga durata a angajamentului "tenure track" este (sau era) vazut ca model ce ofera cariere universitare atractive si care asigura un echilibru intre corpul profesoral si structura de management (in combinatie cu calitatea predominanta de membru extern a structurilor de guvernare). in sistemul universitar romanesc, promovarea academica depinde de vechimea unui cadru didactic in institutia de invatamant superior si de realizarea unor criterii de performanta incluse. O provocare pentru Romania este: care ar fi principiile guvernatoare de asigurare a calitatii si dezvoltare a calitatii pentru promovare in sistemul universitar? Pentru Romania o noua legislatia universitara este in curs de aparitie, fapt care ar putea avea implicatii profunde in contextul universitar.
Acest rezumat succint ilustreaza de ce Austria si Romania reprezinta cazuri cu puncte de intersectare promitatoare pentru o anliza comparativa care are ca scop integrarea cercetarii corelata cu guvernarea, managementul si evaluarea, si profesia de universitar.
Sarcina ip-ului este de a intelege cum influenteaza aceste schimbari sistemul de valori universitar.
Sursa: Universitatea Dunarea de Jos din Galati
Proiect "Profesia academica in Europa"
