Noile dispozitii ale Ministerului Educatiei si Cercetarii prevad desfiintarea specializarilor duble, care ar urma sa intre in lichidare sau sa se reformeze pentru a asigura absolventilor cunostintele si competentele unui domeniu de studiu. Astfel, unele specializari duble, precum Matematica-Informatica, Matematica-Fizica, Geografie-Turism, Geografie-Limba engleza, Istorie-Limba engleza etc. ar trebui sa dispara incepind din aceasta toamna. Reducerea specializarilor Presedintele Universitatii Bucuresti, Ioan Mihailescu, considera ca admiterea pe domenii, si nu pe specializari este benefica pentru ca studentul nu mai este nevoit sa accepte orice specializare i se ofera. In momentul de fata, studentii opteaza, la admitere, si pentru specializari mai putin atractive, numai pentru a nu ramine pe dinafara. Dar studentul trebuie lasat sa faca alegerea nu atunci cind da admiterea, ci dupa un an. In acest fel, multe din specializarile care sint acum autorizate sau acreditate se vor autodesfiinta, daca nu mai exista cerere pentru ele, ne-a declarat Mihailescu. Ministrul Miclea este de aceeasi parere. Specializarile fara cautare vor trebui desfiintate. O specializare care nu va avea cel putin 50 de studenti va fi desfiintata, a spus Miclea. Jurnalismul ramine numai ca specializare Tinerii care se pregatesc sa dea la Jurnalism trebuie sa stie ca, din acest an, admiterea se va da la Stiintele Comunicarii. In timpul facultatii, incepind din al doilea an de studiu, vor putea opta pentru anumite discipline care le vor asigura specializarea in jurnalism. Pe diploma de licenta va fi inscris insa numai domeniul de studiu, respectiv Stiintele Comunicarii. Specializarea Jurnalism va fi trecuta numai pe suplimentul de diploma. Pentru absolventi este un cistig fiindca au o sfera mai larga de pregatire si isi pot gasi usor un loc de munca, mai ales in conditiile in care diplomele noastre vor fi recunoscute in Europa, ne-a declarat Luminita Rosca, prodecanul Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din Universitatea Bucuresti. Master prea scurt la Drept si Politehnica Multi dintre profesorii universitari cred ca sistemul patru plus unu (patru ani studii de licenta si un an studii de masterat), pe care s-a decis ca vor merge facultatile de drept si cele ingineresti, nu este viabil. Daca masteratul va fi de numai un an, asa cum s-a vehiculat ideea, atunci inseamna ca va fi o pacaleala si pentru noi, si pentru studenti, ne-a declarat prof. dr. Ion Visa, rectorul Universitatii Transilvania. In Europa si in SUA, masteratul in domeniul tehnic dureaza cel putin un an si jumatate (adica cel putin 90 de credite), dar de cele mai multe ori doi ani. Un master de numai un an (60 de credite) nu va fi recunoscut in afara si o sa lucram de unii singuri, spune prof. Visa. Principalele modificari privind invatamintul universitar Studiile universitare de licenta si admiterea la facultate se organizeaza pe 66 de domenii de studiu, si nu pe 369 de specializari, ca pina acum Diploma de licenta obtinuta de studentii intr-un anumit domeniu de studiu este aceeasi, indiferent de specializare Durata studiilor intr-un anumit domeniu este aceeasi, indiferent de forma de invatamint: zi, seral, frecventa redusa si la distanta Fiecarui absolvent i se elibereaza, pe linga diploma de licenta, un supliment de diploma in care se va mentiona specializarea Studiile de licenta vor dura trei ani (180 de credite transferabile), cu unele exceptii: domeniile Stiinte juridice si Stiinte ingineresti, unde studiile vor dura patru ani (360 credite) La domeniile Medicina si Arhitectura durata studiilor ramine neschimbata, fiind deja reglementata la nivel european Creditele transferabile dau posibilitatea mobilitatii studentilor intre universitatile romanesti, dar si intre cele romanesti si cele europene.
