Mai bine de o treime dintre studentii romani aflati in ultimul an nu se rusineaza ca iau referate de pe Internet sau copiaza la examen, chiar si atunci cand sunt descoperiti de colegii sau de profesorii lor.
Sociologii cred ca profesorii ii incurajeaza la furt intelectual: sunt netransparenti, tolereaza plagiatul, ba, uneori, il si practica. La umbra facultatii, pe scarile de la intrare, cativa studenti rasfoiesc plictisiti niste teste-grila. Sunt in anul I la marketing, la o facultate privata din Capitala.
Au un aer relaxat, de parca abia au scapat din examen. in realitate, mai au cateva zeci de minute pana sa intre la testul-grila. Se lauda ca au facut rost de intrebarile din anii trecuti, cu tot cu solutii. "Raspunsurile le-am luat de pe net, de pe un forum. Sunt rezolvate de colegii mai mari.
Mergem pe mana lor", imi spune unul dintre boboci. Un coleg de-ai sai a si introdus solutiile in memoria mobilului. Cursa tehnologizarii nu se termina aici.
Cele mai invidiate sunt handsfree-urile. Cu ele ti se sopteste tot ce vrei. De afara. "Sunt niste casti magnetice minuscule, iar antena se poarta la piept", imi spune unul dintre viitorii experti in marketing. Nici vetustele "servite" nu sunt ocolite, aflu cand ajung la Politehnica. Sunt in continuare cele mai folosite, imi confirma un tanar de la Automatica si Calculatoare. Dupa un minut-doua il cheama colegii. Se grabesc. Sunt in anul III si ma privesc banuitori. "Nu vorbim, ca ne distrugem", aud o voce in timp ce baietii se fac disparuti.
Pe cat de retinuti sunt in a-si marturisi furtisagurile, pe atat de lipsiti de complexe sunt cand trebuie sa-si salveze pielea. 67% dintre studenti admit ca au copiat la examen si o cincime dintre ei recunoasc ca au plagiat referate sau lucrari de seminar, arata o cercetare de acum trei ani condusa de profesoara Mihaela Miroiu de la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative (SNSPA) din Bucuresti.
Pe deasupra, 29% dintre invataceii care isi trag pe sfoara profesorii nu simt nici vinovatie, nici rusine chiar si atunci cand sunt dati in vileag de colegi sau profesori, arata un studiu recent dedicat corelatiei dintre emotiile morale si frauda intelectuala. Coordonatorul cercetarii, profesorul Septimiu Chelcea de la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii din Bucuresti, apreciaza ca ponderea plagiatului e "foarte ridicata".
"In loc ca in mediul universitar aceste practici mostenite probabil din liceu sa fie pedepsite, ele sunt tolerate in primul rand de catre studenti, dar si de catre profesori, ceea ce mi se pare grav", spune profesorul Chelcea. "Frauda intelectuala a ajuns o practica prea curenta in mediul academic", acuza si profesorul iesean Adrian Neculau, care tine sa aseze cifrele in contextul lor.
"La noi, falsul este un sport popular, mostenit din vremea comunista. O lunga perioada de 3-4 generatii am trait intr-o lume a raportarilor mincinoase", explica profesorul Neculau. insa nici in prezent nu ducem lipsa de modele negative. "Studentii vad ca prin frauda se castiga profituri foarte mari. Atunci, de ce n-ar incerca si ei sa fraudeze in spatiul universitar?", se intreaba profesorul Lazar Vlasceanu, seful catedrei de Sociologie de la Universitatea din Bucuresti.
Copiatul la examene, de pilda, a devenit un lucru atat de firesc, incat nimeni nu si-ar mai pune in minte sa-si critice colegii care le-o iau inainte doar prin frauda. "Se accepta copiatul, ca este ca intre prieteni. Si apoi, fiecare cu norocul lui", spune o studenta in economie de la o universitate privata. Nu e de mirare ca abia un sfert dintre studenti se rusineaza cand colegii lor afla ca au copiat. Sociologul Gabriel Jderu, lector drd. la Universitatea din Bucuresti, explica toleranta fata de plagiatorii fara rusine: "Cand Gabriel Liiceanu a facut apelul catre lichele nici o lichea n-a facut un pas inapoi, iar noi am acceptat nerusinarea acestora. Aceeasi toleranta este prezenta si printre studenti. Chiar si cei ce nu copiaza tind sa-i accepte pe cei ce fura".
Mai mult, cel care are curajul sa ridice piatra e considerat imediat un "arivist care umbla numai dupa note mari", adauga profesorul Chelcea, conducatorul unui proiect CNCSIS dedicat sentimentelor morale in Romania postdecembrista.
"Am o colega care a copiat toti anii si are 10 pe linie. Lucrarea de licenta i-a scris-o cineva contra cost si nu pare sa fie jenata pentru asta. Singura ei grija era ca licenta nu-i iesise bine la imprimanta", povesteste o studenta aflata in ultimul an la sociologie. Extrem de surprinsa a fost cand a intrat la facultate si a vazut ca si aici se copiaza cu acelasi spor ca in liceu. Dar si cu mai putine mustrari de constiinta, arata sociologii. in anul I, aproximativ 24% dintre studenti nu resimt nici vina, nici rusine, pe cand in anul terminal aceasta atitudine creste la 36%.
"Studentii vin mai cinstiti si ies mai putin cinstiti din facultate, unde gasesc un mediu care favorizeaza plagiatul si copiatul la examene", conchide profesorul Chelcea. Un motiv este "atitudinea concilianta a profesorilor", puncteaza Ligia Deca, coordonator al Coalitiei pentru Universitati Curate. Aflata in ultimul an de master, ea a observat ca atunci cand profesorul vede ca sunt copiate, fara sa fie citate, bucati din anumite carti, ei "tolereaza acest fapt pentru ca a devenit un fenomen de masa". Rectorul Universitatii din Bucuresti, profesorul Ioan Panzaru, pune absenta remuscarilor studentilor din ultimul an si pe seama "dispretului fata de institutia de care se desprind".
Virusul fraudei a infestat organismul universitar atat de profund, incat nici profesorii nu ii raman imuni. "Frauda este o cultura care se reproduce. Studentii care fraudeaza vor deveni profesori care plagiaza, si tot asa vor face si elevii lor", arata rectorul Ioan Panzaru. "Studentii nu fac decat sa urmeze modelul pe care-l ofera o seama de profesori universitari, care, desi au fost prinsi, au ramas in spatiul universitar", intareste profesorul Adrian Neculau.
De altfel, potrivit cercetarii coordonate de Mihaela Miroiu, 40% dintre universitarii din structurile de conducere nu au habar de existenta codurilor etice. Sau poate ca au auzit de existenta unor comisii de etica, dar "isi fac un titlu de onoare in a ignora regulamentele si codurile, declarandu-se abstrasi in alte sfere unde nu conteaza decat colegii din SUA sau Anglia", nuanteaza rectorul Ioan Panzaru.
Chiar daca sunt prinsi cu fituici si referate "copy-paste" studentii se considera mai cinstiti decat colegii lor care nu fraudeaza examenele, arata cercetarea coordonata de profesorul Septimiu Chelcea. Pe langa rusine si vinovatie, onestitatea a fost o alta variabila luata in vizor de autorii cercetarii de psihologie sociala. Doua grupuri de studenti, unii care au fost prinsi ca plagiasera lucrari de pe Internet si altii care nu au apelat la asemenea procedee, au completat un chestionar in care isi autoevaluau onestitatea. Rezultatul a fost contrar asteptarilor: studentii care plagiasera s-au considerat mai cinstiti decat colegii lor. "Cei care au plagiat se considera mai corecti pentru ca isi inchipuie ca si cei care nu au fost prinsi sunt tot plagiatori, doar ca au scapat nesanctionati", explica profesorul Septimiu Chelcea justificarile studentilor mincinosi.
De altfel, acelasi profesor observa ca aceasta scuza este comuna pe toate palierele sociale. "Da, m-ati prins trecand pe rosu, dar eu sunt mai cinstit decat cei care fura cu milioanele", replica cetateanul amendat, caruia ii place sa creada ca infractiunea sa este una minora, care n-are de ce sa-i stirbeasca din buna imagine de sine. Paradoxul plagiatorilor mai cinstiti decat ceilalti vine si din ceea ce psihosociologii numesc "fenomenul Muhammad Ali", anume "tendinta fiecaruia de a se considera mai onest decat ceilalti, dar nu neaparat mai inteligent decat ei", arata profesorul Chelcea.
Intrebati despre masurile care pot fi luate pentru a scadea ponderea fraudei, profesorii si studentii apasa pe pedala responsabilizarii. "Unii profesori iti citesc mai atent licenta. La ei nu poti risca sa dai ceva gata-facut. La mine, la SNSPA, sunt insa si profesori dupa care studentii alearga doar pentru o semnatura.
Li se spune: "Lasa ca e bine. Vino cu ea la sustinere", se plange o studenta de la sociologie. Lipsa feed-backului din partea conducatorilor de lucrari tine totusi si de o cauza obiectiva: numarul prea mare de studenti. "Un grup educational optim si care ofera control este in jur de 16. Acestia pot fi monitorizati de profesor. El le poate cunoaste mai bine, psihologic vorbind, tendintele", observa Romita Iucu, prorectorul Universitatii din Bucuresti. in prezent, institutia numara o medie de 20 de studenti pe cadru didactic, cifra egala cu media europeana, dar considerata prea mare de rectorul Panzaru.
"Cheia pentru scaderea fraudelor intelectuale este transparenta", crede Ligia Deca. Este sarcina fiecarui profesor sa explice din start ce inseamna un plagiat si care sunt criteriile de evaluare. "Sunt studenti care nici macar nu-si dau seama ca plagiaza si probabil ca nu au fost invatati ce inseamna paternitatea ideilor. Uneori, ei nu disting intre ce constituie bun comun si ce reprezinta proprietate intelectuala", a vazut profesorul Chelcea.
Anuntarea in public a faptului ca un student a copiat ar duce la cresterea responsabilitatii acestuia. "in acest caz, un student care a luat 4 pentru copiat se duce linistit acasa, pentru ca nu-l stie nimeni", arata lectorul univ. Gabriel Jderu. Lectorul universitar recomanda ca notele sa fie discutate intr-o forma organizata, ceea ce va creste sensibilitatea morala a studentilor si va crea un spatiu pentru manifestarea emotiilor.
"Daca ii explici plagiatorului, cu ceilalti de fata, unde a gresit, e foarte probabil ca el sa se rusineze", explica lectorul univ. Gabriel Jderu. Oricum, si studentii trebuie sa-si schimbe mentalitatea. Ei ar trebui sa priceapa ca ceea ce conteaza este "sa obtii competente si nu pe 10 pe linie prin copiat", atrage atentia profesorul Vlasceanu.
Frauda poate fi redusa si prin masuri mai concrete de prevenire, detectare si pedepsire a infractiunilor, cu sanctiuni care sa mearga pana la exmatriculare, crede Ligia Deca. Ea a observat ca "multe universitati au coduri etice in care se spune ca e rau sa fraudezi, dar nu exista un regulament clar cu masuri punitive si de corectare a fenomenului". Septimiu Chelcea si colaboratorii sai au propus chiar infiintarea unui Centru pentru Integritatea Universitara.
"Nu este un organism de politie academica, ci unul care s-ar ocupa cu cercetarea sociologica a fenomenului, dar si cu punerea la punct a unui cod de onestitate, de integritate morala", precizeaza profesorul Chelcea. Colegul sau, profesorul Adrian Neculau, crede ca astfel de institutii sunt greu de pus in practica. "Initiativele de genul Cu mainile curateA primesc formal girul autoritatilor, dar se impotmolesc la punerea in practica", isi arata pesimismul specialistul iesean in psihologie sociala.
Soft antifrauda
"Anul acesta am cumparat pentru intreaga universitate programul antiplagiat Turnitin, asa incat fiecare profesor este liber sa-l foloseasca", anunta rectorul Universitatii din Bucuresti, Ioan Panzaru. Din 2006, continua acesta, softul a fost implementat la Facultatea de Stiinte Politice. "in primul an, 20% dintre studenti au pierdut licenta, fiind prinsi ca au plagiat, dar dupa aceea nu au mai fost procente semnificative". Softul permite controlul intregului text al licentei (sau referatului) cu ajutorul unui motor de cautare ce marcheaza corelatiile de frecventa dintre cuvinte. Ulterior sunt marcate in diverse culori pasajele copiate de pe Internet. "Rezultatele necesita si o interpretare umana, in masura in care asemanarile dintre expresii nu presupun intotdeauna o frauda intelectuala", completeaza rectorul.
De ce fura studentii?
Intrebati de ce copiaza la examene si de ce substituie referatele cu materiale gata facute, studentii tind sa-si atribuie responsabilitatea plagiatului in loc sa dea vina pe factori independenti de ei, arata o cercetare realizata in 2005 printre studentii inscrisi la invatamantul deschis la distanta. "Majoritatea fac atribuiri interne: spun ca au ajuns sa copieze pentru ca nu au invatat (36% dintre atribuirile interne), pentru ca sunt comozi, lipsiti de interes ori nu sunt siguri pe ei", arata autoarea cercetarii, asist. univ. drd. Andreea Moldoveanu, de la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii din Bucuresti.
Un numar mai mic de studenti dau vina pe cauze externe. Astfel, studentii care au copiat invoca lipsa timpului, programa incarcata, accesibilitatea Internetului sau chiar permisivitatea profesorilor (5% dintre atribuirile externe). "E de retinut ca multi isi atribuie responsabilitatea plagiatului si nu dau vina pe sistemul de invatamant. Asta inseamna ca lucrurile ar putea fi indreptate daca s-ar lucra mai mult la nivelul studentului", spune Andreea Moldoveanu.
STUDENTII PLAGIATORI SE CRED MAI CINSTITI DECAT COLEGII LOR
