2/23501
label I.T. autorenew 2025-09-29, 16:59 history_edu Dana Saporan
Oamenii nu evolueaza atat de rapid pe cat isi imagineaza specialistii, sugereaza o analiza recenta a genomului a doua familii. Cu toate acestea, evolutia pare sa varieze considerabil de la om la om. Cercetatorii si-au bazat masuratorile referitoare la viteza evolutiei pe numarul de mutatii noi care apar in timpul unei generatii, la fiecare dintre familiile analizate.

O rata scazuta de aparitie a mutatiilor indica faptul ca, probabil, procesul de separare a oamenilor de cimpanzei a durat mai mult decat se credea pana recent, au declarat cercetatorii, precizand ca aceste descoperiri ar putea avea si implicatii medicale, in cazul in care anumite grupuri de oameni sunt mai predispusi la mutatii decat altii.

Rata de aparitie a mutatiilor pare sa fie extrem de variabila, a afirmat cercetatorul Philip Awadalla de la Universitatea din Montreal, si ar putea fi influentata de procesul de imbatranire si de expunerea la toxinele din mediu, printre altele. Fiecare om are cate doua cόpii a fiecarei gene, una din ovulul mamei, iar cealalta, din sperma tatalui. Aceste copii sunt similare, insa prezinta niste diferente aleatorii. Apoi, cand este produsa sperma, sau ovulul, apar noi schimbari accidentale in copia genomului care ajunge la copil.

In urma analizei secventelor de genom de la parinti si copii, in cazul celor doua familii alese, oamenii de stiinta au putut observa ce mutatii existau deja si ce mutatii noi au aparut la copii. Cercetatorii au descoperit ca, in medie, oamenii transmit, cu fiecare generatie, 60 de mutatii noi – adica 60 de schimbari la 6 miliarde de gene. Metodele anterioare, care calculau indirect rata de aparitie a mutatiilor, estimasera, in mod eronat, ca aceste schimbari ar fi in numar de 100-200, au afirmat cercetatorii. Aceasta descoperire sugereaza faptul ca oamenii acumuleaza informatie genetica noua – baza pentru evolutie – de trei ori mai incet decat se credea pana recent.

In cazul in care aceasta rata de aparitie a mutatiilor s-a mentinut la acelasi nivel de-a lungul istoriei, oamenii s-au separat de cimpanzeii mai tarziu cu 7 milioane de ani decat se credea pana recent. Din fericire, in cazul familiilor studiate de cercetatori, mutatiile nu erau periculoase. Oamenii de stiinta au considerat ca, intrucat barbatii produc mult mai multe cόpii ale genomului propriu atunci cand secreta sperma (sute de milioane in fiecare zi), ar putea fi mai predispusi sa transmita mutatii noi. Cu toate acestea, au descoperit ca aceasta ipoteza nu era in totalitate adevarata.

Daca la una dintre cele doua familii studiate, 92% dintre mutatiile transmise proveneau de la tata, in cazul celeilalte, mutatiile de la tata se ridicau doar la 36%. „Am crezut intotdeauna ca cea mai mare parte a mutatiilor proveneau de la barbati”, a declarat Awadalla pentru LiveScience. Sursele acestor mutatii par sa fie diferite. Acestea ar putea fi determinate de varsta sau alti factori naturali, insa s-ar putea datora si unor diferente genetice care controleaza masinaria de copiere a ADN-ului, ce ar putea influenta rata de aparitie a acestor mutatii la diferiti oameni. De asemenea, este posibil si ca expunerea la toxinele din mediul inconjurator sa aiba o influenta asupra ratei de aparitie a mutatiilor, a mai adaugat Awandalla.

Dana saporan - editor Studentie.ro


2/23404
label I.T. autorenew 2025-09-29, 16:59 history_edu Dana Saporan
Nu doar muzica ritmata ii momeste pe clubberi pe ringul de dans – conform unui studiu recent, se pare ca si mirosurile placute ii pot determina pe acestia sa se ridice de pe scaune si sa danseze.

Cluburile de noapte nu emana cele mai placute mirosuri, daca ne gandim ca in interiorul acestora se amesteca aromele de bauturi alcoolice si transpiratia entuziastilor de pe ringul de dans. Insa cercetatorul Hendrik Schifferstein de la Universitatea Tehnologica Delft din Tarile de Jos si colegii sai s-au hotarat sa descopere daca un parfum subtil ar putea influenta experientele de care au parte clubberii in timpul unei iesiri nocturne.

Cercetatorii au imprastiat trei tipuri de arome – portocala, menta si apa de mare – in trei cluburi diferite. Apoi, au analizat frecventa cu care cei prezenti dansau si i-au rugat, ulterior, pe clubberi sa completeze chestionare referitoare la experienta lor din noaptea respectiva. Tinerii care au iesit la dans in noptile in care cercetatorii au imprastiat aromele in aer au mentionat o experienta mai placuta, s-au bucurat mai mult de muzica si au dansat mai frecvent decat cei care au iesit in cluburi in restul noptilor.

Tipul aromei – fie ca era parfumul relaxant de portocala, cel revigorant de menta sau cel neutru de apa de mare – nu a contat, atata timp cat exista o mireasma placuta in aer, au afirmat cercetatorii in numarul din luna mai a revistei Chemosensory Perception. Oricat de puerile ar parea rezultatele, acestea le-ar putea aduce bani frumosi patronilor de cluburi, a mai adaugat Schifferstein.

„Dat fiind faptul ca vizitatorii au oferit o evaluare mai buna a cluburilor, s-au simtit mai veseli si au dansat mai mult atunci cand aromele au fost imprastiate in aer, parfumarea mediului inconjurator ar putea avea un efect pozitiv asupra ratei de intoarcere a vizitatorilor si a profiturilor cluburilor”, a afirmat Schifferstein.

Pe de alta parte, insa, si mirosurile naturale ale corpului nostru pot fi folositoare. Cercetarile au demonstrat ca femeile pot face diferenta intre mirosul de transpiratie al barbatilor care sunt excitati de cel al celor care nu sunt excitati, cel putin la nivel subconstient. In ceea ce ii priveste pe barbati, acestia considera mirosurile emanate de femei ca fiind mai atractive chiar inainte de ovulatie.

Dana Saporan - editor Studentie.ro