Nevazatorii viseaza
Cei care se nasc vazatori si orbesc in timp continua sa vada imagini in visele lor, insa cei care s-au nascut fara vedere se bucura doar de vise limitate la celelalte simturi: auz, atingere, gust, miros si emotie. Ca vazator este greu sa-ti imaginezi aceste lucruri, dar nevoia de somn a creierului este foarte puternica, putand angreana toate situatiile si mecanismele fizice pentru a obtine odihna necesara.

90% din ceea ce visam se uita
In cinci minute dupa ce un om se trezeste se uita jumatate din vis. Dupa zece minute dispare 90% din amintirea despre respectivul vis. Poetul Samuel taylor Coleridge, trezit intr-o dimineata dupa un vis incredibil, a scris pe hartie viziunea din acesta – devenind un poem englezesc de mare succes: Kublai Khan. Scriitorul a fost intrerupt cand ajunsese la versul 54, iar cand a revenit sa termine poemul nu si-a mai putut aminti continuarea visului (poezia ramanand neterminata). Experientele din timpul somnului au mai fost trecute pe hartie si de alti scriitori - “Frankenstein”, de Marye Shelley, fiind scris dupa o astfel de viziune.

Oricine poate visa
Toate fiintele umane (mai putin cei cu tulburari psihologice grave) viseaza. Barbatii si femeile viseaza diferit, avand si reactii fizice distincte. Ambele sexe experimenteaza reactii fizice de natura sexuala in timpul viselor, indiferent daca acestea au sau nu tenta sexuala explicita. Barbatii pot avea erectii, iar femeilor li se vascularizeaza puternic zona genitala.

Chipuri neuitate
In vise apar deseori straini cu diferite roluri, acestia nefiind inventii ale mintii noastre, ci persoane reale intalnite de noi pe parcursul vietii si de care se poate sa nu ne mai amintim. Criminalii din vise pot fi oameni vazuti prin magazine sau pe strada cand eram mici (creierul nu uita). Rezerva de personaje este nesfarsita, deoarece fiecare dintre noi a vazut sute de mii de chipuri de oameni.

Visarea in alb-negru
Din studiile facute de oamenii de stiinta reiese ca 12% din oameni viseaza in alb si negru. Nu se stie daca impactul unui vis este mai accentuat la cei care viseaza color decat la cei ce viseaza in alb-negru. Oamenii tind spre a avea teme comune in vise: relatii cu scoala sau serviciul, alergari, urmariri, intarzieri, experiente sexuale, decesul unei persoane, picarea unui examen (in cazul studentilor) sau accidente de masina.

Decodarea viselor
Cand visam despre un anumit subiect, se poate ca visul sa nu se refere la acel lucru, acestea comunicand intr-un limbaj simbolic greu de inteles. Mintea incearca sa compare visul cu ceva din realitate. Aici intervine interpretarea viselor (inventata de Freud) ce asociaza scenarii precum pierderea dintilor intr-un vis cu decesul cuiva apropiat sau prezenta animalelor cu dusmanii din viata reala.

Trupuri paralizate virtual
Va intrebati de ce nu ne miscam in pat cum ne miscam si in vise? Raspunsul este dat de faptul ca trupurile noastre sunt paralizate in timpul somnului, special pentru a preveni miscarea lor in concordanta cu actiunile din vise. Studiile arata ca glandele secreta un hormon care ajuta la inducerea somnului si neuronii transmit semnale coloanei vertebrale, cauzand relaxarea si paralizia temporara a corpului. Un alt studiu arata ca oamenii care sforaie dorm fara vise. Visele despre noi insine apar la varsta de 3 ani. Copii cu varste pana la 7-8 ani au mult mai multe cosmaruri decat adultii. Daca ne trezim in timpul unui vis, ni-l amintim mai bine decat am face-o dupa o noapte intreaga de somn.
Costi Iordache - editor Studentie.ro