Jupiter si alte planete gazoase sunt acoperite de la un pol la altul cu dungi. Dar astronomii nu stiu exact de unde apar acestea. Acum o echipa de fizicieni raporteaza ca dungile planetei ar putea fi produse de curenti - rezultat al fortei gravitationale ale celor 60 de luni - multumita unui laborator simplu cu machete ale planetei gazoase.
Jupiter ar primi dungile de la vanturile zonale: benzi late ce merg in paralel cu ecuatorul planetei in care predomina vanturile de intensitate diferita. Ani de zile, oamenii de stiinta s-au intrebat de unde vin exact aceste vanturi si dungile pe care le produc. “Chiar si dupa 40 de ani, este tot un subiect activ”, spune Peter Rhine, oceanograf la Universitatea din Washington, Seattle. Cercetatorii presupun in general ca acesti curenti provin din convectie, tendinta gazelor mai calde in a se ridica si a gazelor reci in a cadea, spune acesta, cu toate ca nu sunt de acord daca convectia care produce dungile ajunge la miezul planetei sau are loc doar in apropierea suprafetei.
Dar poate convectia nu are legatura cu dungile planetei, argumenteaza Andreas Tilgner, geofizician al Universitatii Gottingen, din Germania, si colegii sai de la Centrul National Francez de Cercetare Stiintifica, Universitatea Aix-Marseille. Ideea lor este urmatoarea: Jupiter sau orice alta planeta gazoaza este esential o sfera de fluid care se roteste pe axa sa, iar orice luna care orbiteaza planeta poate forta lichidul plutitor sa se organizeze intr-un mod individual. Specific, formeaza zone cilindrice, sau “coloane”, una in interiorul celeilalte, plutind in jurul axei cilindrice la diferite ratii. Cand zonele cilindrice intersecteaza suprafata sferei, acestea produc dungi care merg orizontal pana la ecuatorul sferei. Acum doi ani, Tilgner a prezentat matematic acesta teorie. Recent, el si colegii au reusit sa demonstreze experimental acest lucru.
Costi Iordache - editor Studentie.ro
De ce Jupiter are dungi?
