2/22084
label I.T. autorenew 2025-09-29, 16:59
Respingerea doare. La propriu. Recent, o echipa de cercetatori a descoperit ca atat experienta insasi, cat si amintirea despartirii amoroase declanseaza acele zone din creier asociate cu senzatiile fizice de durere.

De-a lungul istoriei, oamenii au folosit acelasi limbaj – cuvinte de tipul „durere” - pentru a descrie atat suferinta mentala, cat si pe cea fizica, fapt care i-a determinat pe oamenii de stiinta sa se intrebe daca nu cumva ambele tipuri de suferinta declanseaza aceleasi regiuni din creier.

Studii anterioare nu au stabilit o legatura intre suferinta fizica si mentala si zonele din creier responsabile de senzatiile de durere. Cu toate acestea, studiile in cauza si-au propus sa le trezeasca sentimente de respingere participantilor, spunandu-le acestora ca au fost exclusi dintr-un joc sau ca o persoana anonima a declarat ca nu ii place.

Cel mai recent studiu si-a propus, insa, sa mearga mai departe. Edward Smith, profesor de neurologie cognitiva la Universitatea Columbia din New York, si colegii sai au adunat voluntari care trecusera printr-o despartire amoroasa in ultimele sase luni. Apoi, creierele celor 40 de participanti au fost scanate cu ajutorul imagisticii prin rezonanta magnetica functionala, in timp ce se uitau la poze cu fostii lor, dupa care, in timp ce se uitau la poza unui prieten. In ambele situatii, voluntarii erau rugati sa se concentreze asupra unor experiente de care au avut parte in compania oamenilor din poze.

Pentru a putea stabili o comparatie cu suferinta fizica, voluntarilor li s-au aplicat pe brate electrozi care puteau deveni foarte fierbinti, declansand o reactie de durere.

Cercetatorii au descoperit ca zonele cerebrale asociate cu durerea fizica se aprindeau si atunci cand voluntarii isi aminteau de experienta unei despartiri neplacute. „Respingerea chiar doare”, a afirmat Smith.

Oamenii de stiinta cauta in prezent tehnici prin care o astfel de durere mentala sa fie alinata, inclusiv unele pe care terapeutii le folosesc deja. Spre exemplu, o buna metoda ar putea fi aceea de a percepe experientele cu un fost partener din postura unei persoane aflate in afara situatiei, a declarat Smith pentru LiveScience. In continuare, cercetatorii si-au propus sa testeze daca aceasta metoda este de folos si la nivelul creierului.

Descoperirile au fost publicate in revista „Proceedings of the National Academy of Sciences”.

Dana Saporan - editor Studentie.ro