Daca lumina devine si mai slaba, felinele se bazeaza pe mustatile cu care detecteaza ce se intampla in jurul lor. Felinele au un simt al echilibrului extrem de bine dezvoltat, datorita canalului din urechea lor interna.
Acest mecanism le permite sa isi corecteze pozitia chiar si in cadere, in timp ce se afla in aer, pentru a ateriza in picioare.
Nu toate felinele mari se pot exprima prin ragete. Aceasta forma asurzitoare de avertisment le este rezervata leilor, tigrilor, leoparzilor si jaguarilor.
Toate celelalte feline mari, de talie mai mica, au alte forme de exprimare: marait, scuipat, suierat sau tors. Toate felinele mari au gheare complet retractile, cu exceptia ghepardului.
Denumirea latina a acestei specii, Acinonyx jubatus, inseamna, de fapt, "gheara-care-nu-se-misca".
Originile felinelor mari
Toate felinele fac parte din familia "Felidae" - o grupa strict carnivora, care a aparut in urma cu aproximativ 40 milioane de ani, in timpul Eocenului. In principal, ordinul carnivorelor se imparte in specii "asemanatoare pisicii" si specii "asemanatoare cainelui". Ca urmare, pisicile sunt mai strans inrudite cu mangustele si hienele decat ursii sau cainii. Se pare ca ramura felina a adevaratelor carnivore s-a dezvoltat in principal in Europa.
Primele feline moderne cunoscute au aparut in urma cu aproximativ 25 milioane de ani. O alta sub-ramura, felinele cu dinti-de-sabie, au aparut cam in aceeasi perioada, dar toate speciile greoaie cu dinti-de-sabie disparusera deja la sfarsitul ultimei Ere Glaciare, in urma cu aproximativ 10.000 ani.
Mamiferele mai mari au disparut in timpul acestei perioade, din cauza temperaturilor extreme, insa felinele care traiau in urma cu doua milioane de ani in preajma Ecuatorului, in Africa, au devenit pradatorii dominanti ai pajistilor si padurilor din zonele calde. Acesti abili experti in tehnicile ambuscadei au evoluat in felinele mari pe care le cunoastem astazi - lei, tigri, leoparzi si gheparzi.
Feline mari in detaliu: Tigrul
Panthera tigris
Familia: Felidae
Specii: Tigrul de Bengal (Panthera tigris tigris), tigrul siberian (Panthera tigris altaica), tigrul din China de Sud (Panthera tigris amoyensis), tigrul de Indochina (Panthera tigris corbetti), tigrul de Sumatra (Panthera tigris sumatrae)
Dimensiuni maxime: 4 m / 350 kg
Reproducere: 2-4 pui, dupa o perioada de gestatie de 104 zile
Comportamnet social: Tigrii sunt vanatori solitari. Puii stau cu mama lor cel mult doi ani, apoi pornesc sa isi ia in stapanire un teritoriu propriu. Masculii se indeparteaza de locul unde s-au nascut, insa femelele raman adesea aproape de teritoriul mamei.
Hranire: Caprioare, porci salbatici, bivoli
Statut: Specie in pericol de disparitie. Tigrul siberian si tigrul chinezesc sunt specii extrem de periclictate, aduse aproape in pragul disparitiei.
Usor de recunoscut dupa blana lor vargata, cei mai multi tigri traiesc in paduri sau in zone cu multa iarba. Sunt inotatori puternici si adesea se scalda in lacuri sau rauri. Pana in ultimele decenii au existat opt subspecii distincte de tigru.
La ora actuala au mai ramas insa numai cinci, dintre care tigrul de China se confrunta cu pericolul iminent al disparitiei.
Panthera leo
Familia: Felidae
Specii: Leul african (Panthera leo leo), leul asiatic (Panthera leo persica)
Dimensiuni maxime: 2 m / 250 kg
Reproducere: 2-4 pui, dupa o gestatie de 116 zile
Comportament social: Leii traiesc in grupuri sociale mari, alcatuite din femele inrudite, puii lor de ambele sexe si un mascul neinrudit cu ele. Masculul se imperecheaza cu femelele adulte.
Hranire: Antilope, bivoli, zebre, girafe si caprioare
Statut: Leul african este vulnerabil. Leul asiatic a ajuns chiar in pericol de disparitie. In prezent, cei mai multi lei traiesc in campiile deschise sau in savanele din Africa.
Candva leii erau foarte raspanditi in Africa, Asia si Europa, dar astazi aceste animale mai traiesc in numar mare doar in parcurile si rezervatiile naturale din Africa de Sud si Tanzania. Leoaicele vaneaza, iar leii patruleaza granitele teritoriului pe care il ocupa grupul respectiv.
Cand un nou mascul preia conducerea grupului, el ucide adesea toti puii ramasi in grup care nu sunt ai lui. Puii de sex masculin sunt indepartati de grup dupa ce ating varsta maturitatii, pentru a nu se imperechea cu femele cu care se inrudesc.
AnimalPlanet.ro
