Maruntisul de prin buzunarele noastre ar fi putut sa nu mai fie acolo sau sa fie produs din alt material daca vulcanii din atichitate nu explodau imprastiind dioxid de sulf in aer acum cateva bilioane de ani.
Nichelul in depozite de minereu este defapt sulfatul de nichel, un compus bogat in sulf. Sulfura are o „importanta critica”, spune geochimistul Douglas Rumble de la Institutia Carnegie din Washington. Acesta concentreaza nichelul intr-o forma ce poate fi exploatata comercial, dar nimeni n-a stiut de unde vine sulful.
Conform geochimistului Andrey Bekker si a colegilor sai, eruptiile vulcanice din antichitate au imprastiat cantitati masive de dioxid de sulf in atmosfera, unde ultravioletele au distrus gazul si au creat aceste ciudate raporturi de sulf izotopic. Sulfura a cazut odata cu ploaia, acumulandu-se in adancurile oceanelor. Acolo, apa supraincalzita de la craterele geotermale au „gatit” sulful in sulfura. In final, magma din interiorul Pamantului s-a combinat cu sulfura creand sulfura de nichel si integrand compozitia in interiorul rocilor vulcanice numite komatiite.
In termeni de masurare a timpului geologic, intregul proces a fost foarte rapid. Putine mililoane de ani, conform spuselor lui Bekker. Si cu sedimentele au fost asimilate de magma, ar mai fi dura inca cateva secole pentru a forma „depozitul de minereuri”.
Costi Iordache - editor Studentie.ro
VULCANII DIN ANTICHITATE AU PRODUS SULFATUL DE NICHEL
