Povestea noastra de dragoste a inceput in urma cu 1 an si 4 luni, fiind una considerata de cei din jur ireala si imposibila. Ne-am cunoscut pe internet, pe chatul echipei Rapid Bucuresti, cand i-am "comentat" un meci de-al Rapidului.
Eu in Bucuresti Romania, el in Verona Italia mutat acolo cu familia, plecati ca multi altii pentru o viata mai buna. Foarte multe nu ar fi de spus, din ziua aia suntem nedespartiti, sufleteste, pentru ca fizic ne vedem o data la 3-4 luni.

Noua ne place sa spunem ca ne-am indragostit din prima secunda, si asta fara ca macar sa ne vedem, am crezut intotdeauna in destin si eu am certitudinea ca asta a fost mana destinului, suntem doar doua suflete pereche care au avut nesansa sa se cunoasca asa, fiind nevoiti sa traiasca departe unul de celalalt la 2000 de km.

Poate nu pare ceva exceptional dar cei cu adevarat indragostiti stiu cat e de greu sa stai chiar si o zi departe de persoana iubita. De fiecare data cand ne despartim ne intrebam, de cate ori va mai fi nevoie sa facem lucrul asta, e cel mai greu lucru sa spui mi-e dor de tine si sa auzi doar ecoul vocii tale.

Insa ne iubim atat de mult si am suferit atat de mult incat ni se pare imposibil ca ceva sa ne poata sta in cale, nici macar timpul si distanta nu sunt piedici suficient de mari pentru noi. Am suferit prea mult sa poata fi altfel, altfel decat impreuna pentru totdeauna.