Valorile in ansamblul problemelor actiunii sociale

label Lifestyle autorenew 2025-09-29, 17:01 history_edu Simina Balasa
Sociologii coreleaza problemele valorii cu problemele atitudinilor si opiniilor care stau la baza comportamentului uman. Pentru ei exista o stransa legatura intre valori, atitudini si opinii. In acest raport se evidentiaza faptul ca valorile reprezinta repere de mare stabilitate intr-o comunitate umana.

Atitudinile sunt intelese ca orientari ale indivizilor spre obiecte, spre alti indivizi care au o mai mare variabilitate decat valorile, dar care se intemeiaza intotdeauna pe valori. In spatele unei atitudini se regaseste o valoare sau un sistem de valori. Atitudinile definesc anumite pozitii ale indivizilor fata de lumea in care traiesc si sunt principala motivare a comportamentelor.

Opiniile pot fi interpretate ca puncte de vedere de mult mai mare mobilitate in viata si in actiunea indivizilor. Ele decurg din atitudini, dar se manifesta ca niste circumstantieri ale atitudinilor

In viata sociala, valorile pot fi institutionalizate. De asemenea, valorile sunt interiorizate de catre indivizi (se regasesc in actiunea sociala a indivizilor). Forta cea mai mare o au valorile puternic interiorizate la nivelul personalitatii umane.

Cand aceste valori sunt sustinute si institutionalizate, ele isi sporesc eficienta. Valorile actioneaza in societate, de cele mai multe ori transfigurate in norme, care actioneaza in ansamblu, se leaga, se coreleaza intre ele. Aceste sisteme de norme apar ca standarde sociale.

Fiecare cultura are un ansamblu de norme relativ stabil pe o anumita perioada de timp care constituie aceste standarde si care sunt la baza functionarii societatii. Aceste standarde de comportament sunt vitale in procesul de comunicare. Orice proces de comunicare presupune un ansamblu de reguli comune pe care membrii unei comunitati le respecta. Standardele culturii sunt fundamentale pentru individ in solutionarea unor situatii noi, inedite.

Existenta standardelor este vitala pentru interactiunea indivizilor intre ei, cu institutiile. Standardele culturale sunt cale care regleaza asteptarile indivizilor, comunitatilor, si ca urmare orienteaza felul in care se stabilesc relatiile intre indivizi si felul in care indivizii isi aleg scopurile de actiune. In toate societatile moderne exista un numar mare de standarde de comportament. Aceste standarde au statute diferite in societate, unele sunt obligatorii, altele sunt privite ca fiind relative.

Se considera ca polul negativ costituie o lume a non-valorilor. Lumea valorilor este o lume ierarhizata; valorile au grade. Intre cei doi poli exista pozitii intermediare.



Clasificarea valorilor
- in functie de natura lor
- in functie de asteptari
- in functie de durata
- in functie de aria lor de raspandire

Cea mai utilizata clasificare pentru studiul societatii este aceea care ia in calcul domeniile culturale in care se regasesc valorile


Clasificarea valorilor de Tudor Vianu
- valori vitale (sanatatea, puterea, frumusetea fizica, forta temperamentului). Aceste valori sunt foarte importante pentru viata omului, dar viata omului nu se poate limita la cultivarea acestor valori
- valori economice (eficienta, productivitate, functionalitate)
- valori juridice (legalitate, suprematia legii, justitie, impartialitaea justitiei)
- valori politice: libertate, ordine, independenta, autoritate
- valori teoretice: cunoasterea stiintifica, adevarul, autenticitatea
- valori estetice: frumosul, sublimul, armonia, proportionalitatea, curajul, increderea
- valori religioase: perfectiunea divina, sfintenia, omniprezenta divinitatii

Prezentarea acestor tipuri d evalori presupune o atitudine fata de ierarhiile care se pot stabili in lumea valorilor. Problema clasificarii valorilor este strans legata de problema raportului dintre felul in care valorile functioneaza intr-o cultura la un moment dat

Putem vorbi de situatia denumita generic “solidaritatea valorilor” sau “sincretism”. Aceste sintagme traduc situatii specifice societatii premoderne, in care diversele tipuri de valori formeaza un tot unitar in interiorul caruia un anumit tip de valori se impune celorlalte, asigurand unitatea culturii.

In lumea greco-romana solidarizarea valorilor se realizeaza in jurul valorilor teoretice. In evul mediu solidarizarea valorilor se realizeaza in jurul valorilor religioase. Lumea moderna aduce o schimbare radicala in raporturile dintre valori, cosacrand autonomia valorilor, adica recunoasterea faptului ca fiecare tip de valori are specificul ei, nupoate fi redus la un alt tip de valori. Aceasta idee este exprimata la sfarsitul secolului 18 de Immanuel Kant: fiecarui tip de valori ii corespunde o facultate umana distincta. Se ocupa de valori morale (ratiunea practica) si valori estetice (sentimente).

Kant teoretiza un proces care in planul real al culturii si societatii s-a manifestat inca din renastere, procesul de separare a diverselor domenii ale valorilor, procesul de afirmare a necesitatii, de a recunoaste si respecta specificul fiecarui tip de valoare, de a recunoaste rolul specific al valorilor apartinand unor domenii diferite. Autonomia a dezvoltat domeniile sociale in mai mare libertate, dar a generat si o serie de crize ale lumii moderne (din care rezulta lista de repere).

In societatile moderne valorile au interactionat intre ele constituind unitati culturale, coerente, dand identitate diverselor culturi.

Autor: Simina Balasa