CINICI SI STOICI

label Divertisment autorenew 2025-09-29, 16:53
Nici o lucrare originala a cinicilor sau stoicilor nu s-a pastrat pana in zilele noastre. Cunostintele noastre despre ei se bazeaza pe surse romane de mai tarziu, ca cele provenite de la Cicero si Plutarh, si de la primii ganditori crestini, numiti "parintii bisericii".Scoala cinica, care a atins apogeul intre sfarsitul secolului al V-lea si sfarsitul secolului al IV-lea, a fost intemeiata de Antistene, un admirator al lui Socrate, si invataturile sale poarta vag trasaturile a ceea ce astazi numim cinism.Termenul "cinic" deriva din cuvantul grecesc pentru "caine" si se refera la obiceiul cinicilor de a marai la toti trecatorii. Ei erau complet neconventionali si austeri in comportamentul lor si nu credeau in detinerea de proprietati. Conform legendei lui Diogene, cel mai celebru dintre ei, el traia intr-un butoi si si-a aruncat cana atunci cand si-a dat seama ca poate bea si din causul palmei.Cinicul AntisteneAntistene, primul cinic, era fiul unui sclav atenian sarac. A scris un tratat despre sclavie si libertate si a fost intemeietorul unui gen de materialism pur care era in contradictie cu idealismul si teoria formelor lui Platon. Dupa Antistene, nimic in afara lucrurilor ce pot fi atinse, rezista sau actioneaza, nu este real. (Acestea includeau si unele cuvinte, dar nu toate.) Antistene sustinea ca Platon putea vedea caii, dar nu putea vedea ideea generala si abstracta de "calarie" - "ce-ul tuturor cailor", cu cuvintele scriitorului modern James Joyce.Pentru cinici, scopul vietii nu era cunoasterea ci fericirea, considerata o senzatie placuta. A cauta virtutea insemna a cauta placerea iar viciul este durere. "Iinteleptul" este un proscris deoarece isi cauta propria identitate; este independent de influentele sociale, de convenientele considerate mai prejos de demnitatea sa, nu are proprietate si cauta sa traiasca intr-o independenta materiala, in concordanta cu nevoile si dorintele naturale. Adevaratul cinic respinge familia, munca, razboiul, ambitiile si indeosehi politica, principala activitate din orasele-state grecesti.Asemenea idei nu erau prea populare si orice reprezentat al ordinii de drept putea fi oricand criticat de cinici. Antistene, la fel ca Platon, avea si viziunea orasului ideal. In orasul sau ar fi trebuit sa existe libertate sexuala, institutia casatoriei desfiintata si toti copiii urmau sa fie educati impreuna.Despre urmasul lui, Diogene, s-au povestit multe: cand Alexandru cel Mare a intrebat daca il poate ajuta cu ceva, Diogene i-a raspuns simplu sa se dea la o parte deoarece statea in lumina. Cu alta ocazie, se spune ca Diogene s-a plimbat ziua, in amiaza mare, in jurul Atenei purtand cu el o faclie. Cand a fost intrebat de ce face asta, el a raspuns ca era in cautarea unui om cinstit.Scoala stoicilorFilosofia cinica a durat pana in secolul VI d.Hr. si a fost subiectul unor satire, polemici si chiar predici religioase. A influentat si scoala stoicilor, intemeiata in jurul anului 300 i.Hr. de Zenon din Citium (Cipru) si care si-a tras numele de la Stoa poikile, Porticul cu picturi, situat in apropiere de Agora din Atena, unde Zenon vorbea publicului. Zenon s-a angajat in critica radicala a atitudinilor morale conventionale si dorea sa contopeasca invatatura sociala a cinicilor cu un mod de abordare sistemica a problemelor fizicii, metafizicii, logicii si stiintei. Lucrarile sale si ale principalilor sai urmasi, Cleantes, Crysippus si Panateus, au fost insa pierdute aproape in intregime si ceea ce se stie despre invataturile lor provine din aceleasi surse ca cele referitoare la cinici.Invaraturile stoicilor spun ca exista o lume a sufletului, o forta activa si o motivatie, mate-riala si arzatoare, care genereaza toate lucrurile. Si din cauza ca sufletul si ratiunea formeaza o singura entitate, intreg universul este viu si rational, format din materie si legat prin necesitate sau destin. A trai in conformitate cu natura inseamna deci a antrena mintea umana pentru a trai in armonie cu universul. Ceea ce este bun pentru om nu este nici avutia, nici succesul. Virtutea este unica benefica, viciul este daunator, iar virtutea reprezinta o achi-zitie, o deversare progresiva a constiintei spre sufletul lumii. Tot restul este imaterial si trebuie privit cu refinere, "apatie"."Apatia" insemna ceva la fel cu resemnarea si oamenii trebuiau sa accepte boala, bogatia, saracia, truda, placerea si altele cu mult calm si indiferenta. Se credea ca fiecare are resursele necesare pentru aceasta si succesul stoicismului ca doctrina morala consta in valabilitatea sa, dincolo de barierele de rasa, tara, statut social sau sex. Ceea ce conta cu adevarat era abnegatia unei persoane de a privi universul ca un tot unitar. Bineinteles ca persoanele binevoitoare, inteleptii, incercau sa imbunatateasca conditiile materiale ale celorlalti, insa ce conta cu adevarat nu era rezultatul propriu-zis al unei asemenea actiuni ci virtutile intentiei. Aceasta msemna ca, spre deosebire de cinici, se presupunea ca stoicii sunt implicati politic, ca metoda de a face "bine".Mostenirea stoicilorDoctrina stoicilor a avut succes si s-a raspandit atat in lumea greceasca cat si in cea romana. A supravietuit pana in perioada crestinismului si printre adeptii ei se numara cel putin un imparat roman, Marcus Aurelius.Filosofii greci, cum ar fi Aristotel, au fost interesati de diferentele enorme dintre societati. Ei spuneau ca existand diferente extrem de mari intre codurile legale si morale, ar trebui sa ne intrebam cat sunt ele de bune sau de juste. Stoicismul insa - cu crezul ca toti oamenii reprezinta fragmente ale unei inteligente universale si ca interconexiunile dintre noi sunt mai adanci decat diferentele locale - au pus bazele ideii legii naturale universale.