Cu ocazia sapaturilor facute pentru fundatia cladirii, pe langa oseminte omenesti si fragmente de arme s-au gasit bani de argint cu efigia Sfintei Maria, din 1503, monede din a doua jumatate a secolului al XVI-lea, care purtau emblema "Herzog von Brandemburg", o mare cantitate de monede de argint din timpul imparatului Leopold (1658-1703), precum si bani de bronz din vremea imparatesei Maria Tereza si a imparatului Franz Josefh.
Forma initiala a cladirii era octogonala. Din cateva fotografii facute la sfarsitul secolului al XIX-lea iese in evidenta caracterul arhitectural turcesc. Se presupune ca in anul 1763, pavilionul a fost supus unei renovari, deoarece aceasta data a fost gasita incrustata pe o grinda a acoperisului, cu ocazia demolarii in 1901 a vechii constructii, pentru a se ridica cladirile actuale. Iata cum este descris, in cartea lui Franz Liebhardt "Temeswarer Abendgerprach. Historien Bilder und andere Prosa", interiorul pavilionului: "La primul etaj al cladirii se gasea o incapere mare cu un semineu urias (probabil sala de mese), de unde patru usi duceau in incaperi mai mici, unde vanatorii - mai intai osmanlaii si apoi crestinii - puteau sa se refaca prin somn dupa emotiile vanatorii si excesele culinare. De la parter la etaj mai ducea si o scarita dosnica".
Aici s-au intalnit, in 1849, generalul Bem, conducatorul armatei revolutionarilor lui Kossuth, ranit fiind, cu generalul Dembinski, de la care a preluat comanda trupelor.
Pe la sfarsitul secolului al XVIII-lea, Castelul de vanatoare devine loc de petrecere. Intr-o monografie a Timisoarei din 1900 citim: "Cei care in secolul trecut, pe langa excursie voiau sa si danseze se duceau la Padurea de vanatoare. Acesta a fost cel mai vizitat loc de agrement. In mijlocul unei paduri frumoase de stejar se gasea un restaurant spatios cu o sala de dans rotunda, dar care pe la sfarsitul secolului intra in declin, deoarece fiind la o jumatate de ora de oras vizitatorii trebuiau sa-si intrerupa petrecerea pentru ca portile cetatii se inchideau la ora 9 seara. Degeaba au insistat cetatenii pe langa comandantul cetatii sa prelungeasca ora de inchidere a portii, acesta n-a cedat, ci a admis doar ca in ziua carnavalului sa se poata intra pana la 11. Actualmente in cladire se gaseste Scoala profesionala de padurari".