Delta Dunarii este situata in SE a tarii, avand forma literei grecesti "A" (delta) si fiind limitata la SV de podisul Dobrogei, la N trece peste granita cu Ucraina, iar la E cu Marea Neagra.
Delta Dunarii este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede din Europa, acoperind o suprafata de 2.681 km2.
In 1990, UNESCO a inclus Delta Dunarii, cea mai noua forma de relief din Romania, ferita de "progresul industrializarii", printre rezervatiile biosferei. Suprafata Deltei creste anual cu 40 m, datorita celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de catre fluviu.
Delta Dunarii este un tinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci si plante, cu cea mai bogata fauna ornitologica de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) si ihtiologica (reprezentata de cc 100 de specii, din care amintim heringul de Dunare si sturionii, de la care se obtine pretiosul caviar).
Climatul este temperat semiarid specific stepelor pontice. Spatiile acvatice plane si foarte intinse, acoperite in diferite grade cu vegetatie, intrerupte de insulele nisipoase ale campurile marine, alcatuiesc o suprafata activa specifica deltei si lagunelor adiacente, cu totul diferita de cea a stepelor pontice.
Obiective turistice
Fauna
Delta Dunarii este un adevarat paradis faunistic. Aici vietuieste 98% din fauna acvatica europeana, intreaga fauna de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici isi gasesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris.
Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de apa dulce (60%), restul migrand primavara din Marea Neagra. Intre acestia din urma, sturionii si scrumbiile au rol important, atat stiintific, cat si economic.
Pasarile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscuta, inca de la inceputul secolului ca un paradis avian. Renumele se datoreaza celor 327 specii pe care le putem intalni in delta si care reprezinta 81% din avifauna Romaniei.
Pasarile acvatice sunt cele mai numeroase : cuibaresc 81 specii si trec prin delta 60 specii, in total 141 specii, ceea ce reprezinta 82% din avifauna acvatica europeana.
Flora
Cercetarile recente au dus la identificarea a 955 specii de cormofite spontane, reprezentand: elemente eurasiatice (28%); estice (24%); europene (14%); cosmopolite si adventive.
Din punct de vedere ecologic numai un sfert dintre specii (26%) sunt legate de mediul acvatic (hidrofile, higrofile si higromezofile), restul fiind mezofile, xerofile, eurifile, halofile, psamofile. Nota dominanta o dau stuful, papura, salciile, plantele plutitoare (nuferii, cornacii, cosorul).
Vegetatia
In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78% din suprafata totala. Principalele specii stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltandu-se pe soluri saliniazte si solonceacuri marine.
Specificul este dat de prezenta speciilor: Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului.
Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extinsa pe 3% din totalul deltei, dezvoltandu-se mai ales pe campurile marine Letea, Caraorman si Saraturile.Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya.
Rezervatiile ornitologice
Rosca – Buhaiova – Hrecisca - puncte de reper ale perimetrului celor 12.000 de hectare localizate in depresiunea Matita din nordul Marelui M (bratul Sulina). Lacul Rosca, Merhei si o imbinare de ghioluri, mlastini stuficole, plauri gazduiesc mari colonii de pelicani, egrete, starci, tiganusi, lopatari.
Sf. Gheorghe – Palade – Perisor – Zatoane - se intinde in sudul comunei Sfantu Gheorghe pe cca 21.000 de hectare limitrofe litoralului. Este o succesiune de grinduri cu lacuri izolate, zone mlastinoase, ape fluviale si salmastre, balti nisipite, stuf, travesate de dune paralele. Lacurile Zatoane, in special, sunt locuri de pasaj, de popas si de clocit pentru lebedele mut, starcii albi, rosii si galbeni, tiganusi, lopatari.
Periteasca – Bisericuta - Gura Portitei - punct turistic deosebit de atragator conferit de legatura care se face intre apele marii si cele ale complexului Razim - Sinoe; cei peste 200 m ale deschiderii naturale ale Portitei au fost astupati cu zeci de tone de calcare aduse de la Capul Dolosman. Periteasca – Bisericuta - Gura Portitei este rezervatie ornitologica, intinzandu-se pe aprox. 4000 ha un potrivit pentru existenta pasarilor obisnuite cu o salinitate mare a mediului si este un popas pentru pasarile calatoare si, bineinteles, un motiv in plus pentru turisti sa vina sa viziteze acest loc deosebit.
Rezervatiile forestiere
Padurea Letea este padurea-monument aflata la 7 km sud de comuna Periprava (bratul Chilia). S-a dezvoltat pe grindul cu acelasi nume, in fasii (hasmacuri); prezinta plante cataratoare de origine mediteraneana, sub forma lianelor, intre arbori specifici - stejari brumarii (seculari de peste 25 m inaltime), garnita, ulm, arin, plop alb si negru, salcie, frasin pufos (raritate botanica). Adaposteste vulturi codalbi, serpi si vipere.
Padurea Caraorman este formata din stejari pe un teren de nisip de origine marina. Lianele care se gasesc in Padurea Caraorman sunt lungi de 25 m, au o origine mediteraneana si sunt unice in Europa dandu-i un aspect subtropical tinand cont ca aici se mai intalnesc si alte plante agatatoare cum ar fi: vita de vie salbatica, iedera, hameiul, curpenul. In Padurea Caraorman intalnim locuri deosebite cum ar fi „Fantana Vanatorilor" unde putem vedea un stejar vechi de 400 de ani cu o circumferinta a trunchiului de 4 m, stejar care a fost de numit „Stejarul ingenuncheat" datorita ramurilor ce s-au intins pe pamant. „Stejarul ingenuncheat" face parte integranta din peisajul mirific al Padurii Caraorman si implicit din peisajul unic al Deltei Dunarii. Padurea Caraorman este protejata de lege fiind declarata monument al naturii.
Trasee turistice
Tulcea - canalul Mila 35 - garlele Sireasa, Sontea - canalul Olguta - Dunarea Veche - satul Mila 23 - Crisan - maliuc – Tulcea
Tulcea - Victoria - canalele Litcov, Crisan - Caraorman - Crisan - Maliuc – Tulcea
Tulcea - Maliuc - Crisan - canalul Crisan - Caraorman - canalul Caraorman – lacurile Puiu, Rosu, Rosulet - canalul Rosu - Imputita - canalul Bursuca - Sulina – Tulcea
Murighiol - canalele Dunavat, Dranov - golful Holbina - lacul Razim - Gura Portitei
Jurilovca - Gura Portitei
Crisan - Dunarea Veche - canalul Eracle - garla Lopatna - canalul Lopatna - Trei Iezere
Crisan - Dunarea Veche - canalul Magearu - Dunarea Veche - bratul Sulina – Crisan
Cai de acces
Rutiere: Bucuresti, Galati, Constanta – Tulcea
Feroviare: Bucuresti - Medgidia - Tulcea
Aeriene: Bucuresti - Tulcea
Navale: Braila - Galati - Tulcea – Sulina, Tulcea – Sulina, Tulcea - Chilia Veche – Periprava, Tulcea - Sf. Gheorghe, Crisan - Mila 23
VACANTA IN DELTA DUNARII
