Nu exista orchestra filarmonica din marile capitale europene in care sa nu fie si cel putin si un instrumentist roman. In muzeele de arta contemporana din toata lumea pot fi intalnite capodopere ai caror autori, nascuti pe plaiurile mioritice, s-au specializat la una dintre universitatile artistice romanesti, dovada a calitatii invatamantului artistic de la noi.
La Universitatea Nationala de Muzica din Capitala - Conservatorul, asa cum mai este cunoscuta -, numarul locurilor pentru `boboci` s-au redus un pic fata de cel de anul trecut. In schimb, a crescut numarul celor pentru masterat.
Pentru admiterea 2007, la Facultatea de interpretare muzicala exista 85 de locuri pentru viitorii candidati, iar la Facultatea de compozitie, muzicologie si pedagogie muzicala, alte 75. Inscrierile la admitere vor avea loc in a doua jumatate a lunii august, urmand ca examenele sa se desfasoare la inceputul lunii septembrie.
Rectorul UNMB, prof.univ. Dan Cezar Buciu, aminteste ca printre fostii sai absolventi se numara violoncelista Laura Buruiana, laureata a concursurilor internationale de la New York, Roma si Praga, si compozitorul Cristian Lolea, care a ocupat primul loc la concursul international de la Varsovia, anul trecut.
In timp ce un alt absolvent al Conservatorului bucurestean, Matei Varga, este profesor-asistent de pian la Julliard School – un fel de Oxford al muzicii - din New York.
Admitere fara concurs pentru olimpici
Chiar daca numarul locurilor in anul I a scazut, rectorul UNMB are si vesti bune pentru unii dintre candidatii la admiterea acestei veri pentru Conservator. `Olimpicii medaliati la concursurile nationale si internationale beneficiaza de scutire de concurs. Practic, nu vor mai sustine si probele teoretice. In plus, nota obtinuta la olimpiade va fi si media lor de admitere`, explica rectorul. Dupa datele pe care le detine, Dan Buciu apreciaza ca medaliatii cu aur sunt in numar de 14. „Totodata, daca notele mari de la olimpiade, valabile si la admitere, se vor incadra in baremul pentru burse, `bobocii` olimpici vor beneficia si de acest avantaj`, adauga rectorul UNMB.
Taxele ar trebui sa fie de aproape 3.000 de euro pe an Economia de piata isi face simtite efectele si la Conservator. „Numarul de locuri cu taxa il egaleaza pe al celor de la buget, in acest an. In functie de facultate, taxele variaza intre 300 si 1.000 de euro, anual. `Teoretic, taxele ar trebui sa fie si de aproape 3.000 de euro. Dar diferenta o suporta universitatea, din venituri extrabugetare`, da asigurari profesorul Buciu.
Oficialul UNMB este dezamagit ca, de la an la an, candidatii vin parca din ce in ce mai putin pregatiti. „Din cauza ca a scazut calitatea actului didactic in liceele de muzica, dar si din cauza parintilor, mult mai dezinteresati de ceea ce invata copiii lor", considera el. De aceea, si dificultatea examenului de admitere nu mai este la fel de ridicata ca in anii precedenti.
Totusi, prof. Dan Buciu are motive de bucurie, dintr-un motiv neasteptat. „Multi absolventi ai liceelor de cultura generala ne-au produs surprize frumoase, la admitere, situandu-se peste cei de la liceele de muzica. Mai ales ca, invatand in particular, au venit cu o pregatire muzicala mai moderna, mai adecvata tendintelor actuale din mediul artistic european.
De aceea, le recomand cu caldura celor de la alte licee decat cele de muzica sa-si incerce norocul la noi, daca au avut in particular si acest hobby`, ii sfatuieste rectorul Universitatii Nationale de Muzica din Capitala. `Daca nu pot trai fara arta, sa vina la noi !
`Premiile obtinute la con- cursuri internationale de pictura si sculptura se pot numara cu zecile, la absolventii Academiei de Arta si Design din Cluj-Napoca. „Deja, la curentul de pictura neorealista, aparut dupa 2000, in lumea picturii mondiale, se vorbeste doar de doua unitati de referinta: Scoala de la Lipzig si Scoala de la Cluj`, explica rectorul Academiei clujene, prof. univ. dr. Ioan Sbarciu.
El atrage atentia ca performanta artistica nu se poate face fara anumite conditii. „Daca viitorii nostri candidati la admitere simt ca au o pasiune si pentru altceva in afara de arta, mai bine sa se caute cealalta profesie care-i pasioneaza... Dar daca nu pot trai fara arta, atunci sa vina la noi! Pentru ca arta cere dragoste, iubire pe langa pasiune! Si pescuitul este o pasiune, dar arta cere mult mai mult decat atat", atrage atentia profesorul Sbarciu.
Admitere in doua etape Candidatii pe un loc din cele 116 puse la bataie de Academia de Arte si Design din Cluj trebuie sa stie ca, intr-o prima faza, se da o proba eliminatorie, notata cu`Admis` sau cu `Respins`. Al doilea, la care participa cei admisi, va fi unul de departajare a concurentilor pe locurile de la buget si pe cele cu taxa. Despre calitatea candidatilor, rectorul Academiei spune ca are o nota de constanta.
`La fiecare admitere exista cinci-sase extrem de talentati si alte cateva zeci – foarte talentati. Ceilalti care mai reusesc sa intre au si ei destul talent...`, explica rectorul Academiei nivelul artistic al celor care reusesc sa intre la Artele clujene.
Cei interesati de Facultatea de Arte Plastice sau de cea de Arte Decorative si Design trebuie sa stie ca inscrierea va avea loc intre 16 si 20 iulie. Examenul va fi sustinut pe 23 iulie. „Olimpicii intra fara examen. Ei trebuie doar sa prezinte mapa cu actele – diplome, atestate - cu care probeaza rezultatele obtinute la concursuri si olimpiade", explica profesorul Ioan Sbarciu.
`Daca ne uitam atent, suntem in urma lor: la industrie, la agricultura, la turism, la comert... Dar cand vine vorba despre arta, la acest capitol suntem - in multe situatii – mai avansati. Asta chiar si in conditiile in care finantarea din Romania este cea care este... Va dau un singur exemplu: Institutul de Arta din Los Angeles, California – CalArt – la care studiaza cam tot atatia studenti cat avem si noi, are un buget anual de... 1,5 miliarde dolari SUA. Fata de al lor, bugetul nostru este de o mie de ori mai mic.
Dar, in galeriile internationale de arta, lucrarile absolventilor romani sunt expuse cot la cot cu ale celor de la CalArt! Si, de multe ori, exponatele executate de studentii nostri sunt mult mai apreciate", precizeaza rectorul de la Academia clujeana de arte.
Membrii Filarmonicii din Bucuresti au salarii de la 1.000 de euro in sus, potrivit unor surse de la institutia amintita. Dar cei care reusesc sa ajunga in Vest, in urma unor preselectii cu mii de adversari, pot spune ca intr-adevar au venituri pe masura talentului lor.
La Filarmonica din Berlin, salariile sunt de minimum 5.000 de euro, in timp ce la filarmonica din Viena, minimul este de 10.000 de euro. O particularitate ar fi ca, in Occident, doar 20% din contracte sunt pe perioada mai lunga sau nedeterminata, restul – de doi, maximum trei ani. La Opera vieneza sunt angajate, cu contract permanent, doua soliste romane: Laura Tatulescu si Ileana Tonca.
La Filarmonica din Viena, salariul unui instrumentist din orchestra ajunge si la 10.000 de euro pe luna, insa numai 20% din contracte sunt incheiate pe o perioada mai lunga de doi ani
Sursa: Adevarul
