O firma investeste numai in scopul maximizarii valorii sale de piata, aceasta insemnand maximizarea profitului sau si, in consecinta, a averii proprietarilor sai. Firma va obtine fluxuri de numerar (cash-flow-uri) viitoare ca urmare a deciziilor sale de investitie anterioare.
Atunci cand investeste in active noi, firma se asteapta ca fluxurile sale de numerar viitoare sa fie mai mari decat in situatia in care investitia nu ar fi fost realizata, altfel, nu ar avea nici un sens realizarea acestei investitii. Diferenta dintre fluxurile de numerar ale firmei, rezultate in urma realizarii unui proiect de investitii si cele obtinute fara proiectul de investitii respectiv, ambele tipuri considerate pe o perioada data de timp, se numesc fluxuri de numerar incrementale (de crestere).
Stabilirea bugetelor de investitii implica angajarea fondurilor in proiecte care vor determina generarea si cresterea unor fluxuri de numerar estimate pe o lunga perioada de timp. Reusita procesului de stabilire a unui buget de investitii (sau, altfel spus, de alocare a capitalului) este estimarea corecta a intrarilor si iesirilor de numerar previzionate generate de proiect.
Un prim pas in estimarea fluxurilor de numerar este identificarea categoriilor de fluxuri relevante, care sa fie luate in considerare in calcule. Exista doua reguli pentru ca analistii financiari sa evite greselile:
1. deciziile de investitii trebuie sa se bazeze pe fluxurile de numerar si nu pe profitul contabil ;
2. trebuie considerate ca relevante in luarea deciziei numai fluxurile de numerar care sunt generate prin realizarea proiectului.
