La citirea acestei carti m-a ajutat glasul real al autorului, ascultat la o conferinta provocata de A.S.C.O.R. la Sibiu. Si cealalta carte seducatoare si iritanta deopotriva, „Jurnalul convertirii“, care-l ascundea pe Danion Vasile in Pavel Crainic. Adica autorul viu, fara coperti. Cu ochi vii si aprindere verbala la fiecare gand ce-i ascutea durerea. Pentru ca si cartea aceasta, a Nuntii, are inmagazinata in sine teribil de multa durere.
Voit ne-academica, dezinvolta intr-atat incat aproape inhiba pe „prea duhovnicesc“, cartea este, in fond, un pretext la dialog. Dialog la modul in care in pastoralitatea ei cotidiana – rastignita in grabiri – biserica, respectiv preotul, parohul, nu mai are mijloacele reale de a o mai face. in fata colosilor de ciment cenusiu si anost, in fata ghetto-ului despiritualizat, in gasti de cartier, pastoralitatea imediata si-a pierdut din aplomb, negasind la vreme cheile „convingerii credincioase“.
Ce este interesant e ca Danion Vasile scrie cum vorbeste. Atent, pedant, intransigent cu exagerarile, dar cald, viu, aproape patristic. Acel soi de cuvant cu putere multa care se cere crescut de cultura teologica si ne-teologica actuala atunci cand, din banca si de la catedra universitara se adauga strazii acest teribil locas de vestire a Evangheliei. Tema, fragila si aproape transparenta, il face pe autor sa se transforme intr-un soi de taietor in piatra. Cand cu forta exceptionala a ciocanului, cand cu tandretea daltitei care ostoieste contururile.
De altfel, aceasta este una din marile calitati ale autorului: ca, in discretie si acrivie, vorbeste cu dragoste despre lucruri ocolite, ascunse-n masa de preocupari care par serioase a demersurilor teologice greoaie si, pe alocuri, depasite. Niciodata n-am mai avut senzatia unei astfel de reasezari in pagina a teologiei morale in ceea ce priveste familia si cei care o alcatuiesc – mai ales tinerii, baieti si fete, dornici de a pune intrebari care par fara raspuns – ca in aceasta „cantare a cantarilor“, transpusa oarecum, iertata-mi fie imaginea, pe ritm de muzica moderna (n-am avut curaj sa zic hip-hop, dar cam asta e).
Desigur ca autorul nu face abstractie de catedra didactica, atunci cand este necesar ca tonul, usor moralist, sa-si schimbe rezonanta. Este cazul finalurilor de reflectie care, cu un semiton mai jos sau mai sus ar fi distonat fata de restul constructiei carturaresti. Pentru ca am vazut tineri citind cartea aceasta in tren, pe autobuz sau, o data cu ivirea primaverii, pe banca, in aer liber, ma gandesc ca urmarita de altfel decentrare de pe amvon (cu toate ale lui) pe spatiul cotidian colectiv nu poate face decat bine Bisericii.
CUPRINS
Prefata la editia a treia: 5
O carte care rupe tacerea… 5
Povestea vulturilor aurii 7
Sa stam de vorba... 10
Despre mirajul sexualitatii 14
De ce sa ma casatoresc? 21
Despre Goana dupa aurul nuntii 26
sau western-ul maritisului 26
De ce nu ne ajuta Dumnezeu? 30
Despre fotomodele si Don Juani 33
Geniul si femeia de serviciu 40
Banii vorbesc! 43
Despre influenta prietenilor 47
Parintii: 50
prieteni sau dusmani? 50
Binecuvantarea preotului 53
Despre vrajitoare si 56
dezlegarea cununiilor 56
Despre dragostea trupeasca 62
Scrisoare catre tinerii 66
secolului XXI 66
„Daca stiam ca 74
o sa ne certam atat...“ 74
Un examen cu multi restantieri 78
Cuvinte catre cei care 84
vor sa se recasatoreasca 84
„....dar barbatul este mai 88
egal decat femeia...“ 88
Cum sa ma pregatesc 93
pentru casatorie? 93
„Dumnezeu e baiat de cartier...“ 97
Epilog: 104
Povestea unei casatorii... 104
Postfata la editia a doua: 110
Cuvinte catre parinti 110
Rugaciuni 116
Rugaciune pentru casatorie 116
Rugaciunea tinerilor care vor sa se casatoreasca 117
Rugaciunea celor ce se casatoresc 118
Rugaciunea sotului pentru sotia sa 119
Rugaciunea sotiei pentru sotul ei 120
Rugaciunea sotilor unul pentru altul 121
Rugaciune la necazuri si suparari 122
Rugaciunea parintilor pentru casatoria fiului lor 123
Cartea nuntii - despre intemeierea unei familii
label
Cursuri
calendar_month
2010-09-29, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:58
history_edu
dann