Capitalurile proprii reprezinta interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale. Standardele Internationale de Contabilitate precizeaza ca intreprinderile trebuie sa prezinte, ca o componenta separata a situatiilor financiare, o situatie care sa evidentieze, detaliat, toate varatiile pe care capitalurile proprii le-au suferit intre momentul de inceput si cel de sfarsit al exercitiului financiar.
Acest document este denumit „Situatia modificarii capitalurilor proprii”. Capitalul propriu impreuna cu capitalul strain pe termen lung formeaza capitalul permanent. Capitalul propriu se formeaza initial din capitalul social, ca sursa definantare de la asociati/actionari. Aportul reprezinta valoarea pe care acestia se angajeaza sa o aduca la societate, in numerar sau in numerar si natura, reprezentand capitalul subscris. Subscrierea capitalului este operatia prin care asociatul/actionarul declara si semneaza pentru suma de bani si valoarea bunurilor cu care se angajeaza sa participe la constituirea unei societati.
Capitalul social este fractionat in parti egale, numite actiuni/parti sociale. Aceste titluri de valoare dau dreptul posesorilor acestora (persoane fizice sau juridice) de a participa la formarea capitalului unei societati. Persoanele care se angajeaza sa contribuie la constituirea capitalului unei societati si sa cumpere actiunile acesteia se numesc actionari/asociati.