Cu cat asistentii sociali incearca sa inteleaga mai bine omul cu atat isi dau seama de complexitatea ariilor lor de interes. Asistentii sociali nu pot actiona fara a lua in considerare consecintele si efectele actiunilor lor care trebuie sa fie predictibile. Pentru a actiona corect, efficient asistentul social trebuie sa inteleaga rolul lor in procesul asistential.
Teoriile sunt modalitati de actiune care ghideaza comportamentul si interventia- functia cunoasterii in asistenta sociala (Polanscky citat de Sporin 1975, p102) este de a creste capacitatea practicianului de a-si controla constient si deliberat "mediul de lucru". De exemplu atunci cand incearca sa organizeze activitati de ingrijire la domiciliu pentru un varstnic asistentul social va lua in considerare mai multe posibilitati de actiune: sprijinirea familiei pentru a se putea ocupa de persoana vulnerabila, responsabilizarea persoanei pentru ase putea ingriji, mobilizarea resurselor institutionale sau institutionalizarea (Howe D., Introducere in teoria asistentei sociale, 2001, p 15).
