Lumina constituie factorul de vegetatie prin care energia solara se integreaza in planta sub forma de energie potentiala sau energie acumulata in substanta organica. Din cantitatea totala de energie luminoasa se considera ca frunza absoarbe aproximativ 75%, iar restul de 25% este reflectata sau trece prin frunza. La randul ei energia absorbita nu este folosita in totalitate in procesul de fotosinteza ci numai 1-5% si rar peste 5%. Aceasta cantitate de energie folosita efectiv in procesul de fotosinteza poarta numele de coeficient de utilizare a energiei luminoase.
Lumina se caracterizeaza prin intensitate, calitate si durata de iluminare. Intensitatea luminii variaza foarte mult. in zilele de iarna este cuprinsa intre 1000 si 2000 lx pe cand in zilele de vara poate ajunge si depasi 40000 lx. Intensitatea luminii mai depinde si de latitudine, altitudine, nebulozitate, prezenta in atmosfera a
vaporilor de apa, a prafului etc. Intensitatea luminii influenteaza fotosinteza, infratirea, fructificarea, rezistenta la cadere, cresterea frunzelor si a lastarilor, favorizeaza acumularea glucidelor etc.
Pentru ca plantele sa infloreasca si sa fructifice au nevoie de o intensitate de 1100 lx la mazare, 2400 lx la fasole, 1800-2200 lx la orz si grau, 1400-8000 lx la porumb etc. Calitatea luminii. in procesul de fotosinteza si de crestere al plantelor, importanta cea mai mare o au radiatiile rosii si galbene. Radiatiile ultraviolete sunt vatamatoare plantelor si provoaca moartea a numeroase microorganisme, iar cele infrarosii ajungand la suprafata solului se transforma in caldura, influentand direct viata plantelor.
Fiecare din radiatiile absorbite de plante influenteaza cu preponderenta sinteza anumitor substante. Astfel, sub actiunea razelor rosii si galbene se sintetizeaza in special hidratii de carbon, iar sub actiunea razelor albastre se
sintetizeaza mai mult substantele proteice.
CUPRINS
INTRODUCERE
Cap I FACTORII DE VEGETAtIE ŞI MIJLOACE DE MaRIRE A UTILIZaRII LOR
1.1 Lumina ca factor de vegetatie
1.2 Temperatura ca factor de vegetatie
1.3 Aerul ca factor de vegetatie
1.4 Apa ca factor de vegetatie
1.5 Solul ca mediu pentru cresterea si dezvoltarea plantelor
Cap. II LUCRaRILE SOLULUI
2.1 Importanta lucrarilor solului
2.2 Procesele tehnologice ce se produc in sol in timpul executarii lucrarilor
2.2 Procesele tehnologice ce se produc in sol in timpul executarii lucrarilor
2.3 Clasificarea lucrarilor solului
2.4 Aratul
2.4.1 Modul de executare a araturii
2.4.2 Conditiile care determina calitatea araturii
2.4.3 Adancimea de executare
2.4.4 Epoca de executare a araturii
2.5 Lucrarea solului cu grapa
2.6 Lucrarea solului cu cultivatorul
2.7 Lucrarea solului cu tavalugul
2.8 Pregatirea patului germinativ
2.9 Sistemele de lucrare a solului
Cap. III SEMaNATUL ŞI LUCRaRILE DE iNGRIJIRE A CULTURILOR
3.1 Metode de semanat
3.2 Epoca de semanat
3.3 Adancimea de semanat
3.4 Lucrarile de ingrijire a culturilor
Cap. IV BURUIENILE ŞI COMBATEREA LOR
4.1 Generalitati
4.2 Pagubele aduse de buruieni agriculturii
4.2.1 Concurenta dintre buruieni si plantele cultivate in ceea ce priveste apa, lumina
si substantele hranitoare
4.2.2 inrautatirea calitatii produselor agricole ca rezultat al imburuienarii
4.2.3 Intoxicatiile animalelor datorita buruienilor
4.2.4 Buruienile ca mijloc de raspandire a insectelor daunatoare si a bolilor plantelor
agricole
4.2.5 Cresterea volumului de munca si a cheltuielilor de dotare ca urmare a
imburuienarii
4.3 Sursele de imburuienare
4.3.1 Rezerva de seminte de buruieni din sol
4.3.2 Samanta plantelor cultivate insasi, cand este amestecata cu seminte de buruieni
4.3.3 Locurile necultivate, pasunile si fanetele neingrijite
4.3.4 Gunoiul de grajd
4.3.5 Miscarea semintelor dintr-un loc in altul cauzata de om
4.3.6 Factorii naturali, fizici sau biologici care transporta semintele de buruieni, la
distante foarte mari
4.4 Particularitatile biologice ale buruienilor
2
4.4.1 Modul de inmultire
4.4.2 Germinatia
4.4.3 Vitalitatea si longevitatea
4.4.4 Adaptabilitatea si plasticitatea buruienilor
4.5 Clasificarea buruienilor
4.5.1 Clasificarea buruienilor dupa modul de raspandire a semintelor
4.5.2 Clasificarea buruienilor dupa locul unde cresc
4.5.3 Clasificarea buruienilor dupa preferintele fata de hrana
4.5.4 Clasificarea buruienilor dupa modul de inmultire, perioada de inflorire si modul
de desfasurare a ciclului biologic
4.5.5 Clasificarea buruienilor dupa modul de procurare a hranei
4.6 Metode de combatere a buruienilor
4.6.1 Metodele preventive
4.6.2 Metodele agrotehnice
4.6.3 Metodele fizico-mecanice
4.6.4 Metodele biologice
4.6.5 Metodele chimice de combatere a buruienilor
4.6.5.1 Clasificarea erbicidelor
4.6.5.2 Absorbtia erbicidelor si translocarea lor in plante.
4.6.5.3 Modul de actiune al erbicidelor asupra plantelor
4.6.5.4 Selectivitatea erbicidelor si cauzele care o determina
4.6.5.5 Erbicidele in sol (volatilizarea, levigarea si adsorbtia)
4.6.5.6 Influenta erbicidelor asupra calitatii recoltei
4.6.5.7 Metode de aplicare a erbicidelor
4.6.5.8 Stabilirea dozei de erbicid
4.6.5.9 Prepararea amestecului pentru stropit
4.6.5.10 Principii si reguli ce stau la baza elaborarii programului de aplicare a
erbicidelor
4.6.5.11 Masuri de protectia muncii ce se impun la executarea tratamentelor cu
erbicide
4.6.5.12 Principalele erbicide folosite pentru combaterea buruienilor din culturile de
camp
Cap V ASOLAMENTE
5.1 Consideratii generale
5.2 Principii ce stau la baza organizarii de asolamente rationale in unitatile agricole
5.2.1. Factorii naturali
5.2.2. Principii economico-organizatorice
5.2.3 Cerinte agrobiologice
5.3 Perioada sau ciclul de rotatie al asolamentului
5.4 Clasificarea asolamentelor
5.4.2 Clasificarea asolamentelor dupa numarul de sole
5.5 Metodica elaborarii asolamentelor
5.6 Registrul istoriei solelor
3
Cap. VI AGROTEHNICA DIFERENtIATa
6.1 Agrotehnica in zonele de stepa si silvostepa
6.2 Agrotehnica in zona forestiera
6.4 Agrotehnica pe terenurile nisipoase
6.5 Agrotehnica pe solurile saline si alcaline
6.6 Agrotehnica pe terenurile indiguite si desecate
Bibliografie
