CURS ARHEOLOGIE INDUSTRIALA: ARHEOLOGIE ISTORICA. CURS 3

label Cursuri autorenew 2025-09-29, 16:55 history_edu Gabriela
ARHEOLOGIE ISTORICA1. Teoria centrului si periferieiOrigine: von Thuenen, 1826, teoria orasului izolatRelatia dintre distanta si dezavantajele economiceRolul asimetriei in relatia centru-periferie, care duce la dependentaChristaller, 1966: stimul pentru cresterea interesului academic in studiul relatiilor centru-periferieI. Wallerstein, 1974:Termenul de world economy, preluat de la F. BraudelIdeea unei economii mondiale europene (sf. sec. XV-inc. sec. XVI)Diferenta imperiu - economie mondiala (+ discutie)Expansiunea treptata a modelului european si exportul de alte continenteModelul:CentruSemiperiferiePeriferie internaPeriferie externa2. Aplicarea teoriei la sfera politicului si socialuluiTipuri de elite:PoliticaSocialaEconomicaCulturalaPuterea: productiva implicata in reproducerea si transformarea oridnii sociale si realitatiiRepresiva sustine inegalitatile socialePuterea productiva, creaza resurse materiale si non materiale (forme de cunoastere)Puterea represiva, legata de institutii si mecanismele care asigura ordinea sociala, bazata pe violentaELITA POLITICa:Accesul la viata publica si participarea la aceastaOamenii politici; militarii; functionariiTip de dominatie:LegitimareaOriginea nobilaControlul vietii publiceControlul administratieiEducatia superioaraControlul armateiPromovarea prin mass-mediaInsemne de prestigiu:Resedintele; palate, vile, conace, case de vacantaCladirile publiceDecoratii, grade, diplome, uniformeELITA SOCIALa:Poate fi aceeasi cu elita politica si celelalteJoaca rolul de model pentru membrii societatiiRolul foarte important al mass-mediaRolul vietii mondeneStilul/modaInegalitatea sociala:Fenomen de comportament, in sensul ca oamenii actioneaza in functie de evaluarile lorFenomen de interactiune actiunile oamenilor au loc in contextul relatiilor interpersonaleFenomen material actiunile oamenilor asigura acces diferit la bunuri, servicii, oportunitatiFenomen existential oamenii reactioneaza constient si afectiv la statutul propriuStratificarea sociala:Strate statutare, bazate pe criterii culturale specifice, legate de onoare, prestigiu, privilegiiStrate de clasa, cu baza in relatiile economiceBazele stratificarii sociale (Max Weber): statut economic (bogatia)puterea (politic)prestigiul (social)Trasaturile culturale (haine, limbaj, ocupatie), folosite ca simboluri ale statutuluiELITA ECONOMICa:Controlul resurselor economiceFolosirea bogatiei ca insemn de prestigiuincercarea de legitimare prin dobandirea/mimarea onorabilitatiiImaginea deformata asupra eliteiELITA CULTURALa:Educatia serveste la intarirea diferentelor sociale, cultura transmisa fiind cea a claselor dominantePozitia subordonata fata de celelalte tipuri de eliteNu controleaza resurseNu controleaza viata politica (doar individuali se implica)Controleaza: CulturaEducatia: resursa strategica, cu acces diferit, in functie de stratificarea socialaIdeologia: trecutul/legitimarea; morala/mentalitatea; religia; ideologia serveste reproducerii, nu transformarii ordinii socialeTipuri de elite culturale:CentraleLocale: prestigiu local mai mare; mai usor sa se afirmeImportanta resedintei si prestigiuluiincercarea permanenta a celorlalte elite de a controla elita culturala: prin integrare; "sponsorizare"; coercitieRolul elitei culturale in legitimarea celorlalte tipuri de eliteTipuri de legitimare:"inventarea traditiei"discursul de legitimarediferitele tipuri de educatie modelul educatiei occidentalerolul diplomelor; publicatiilor (carti, articole) pentru justificarea pretentiilor intelectualetipuri de traditii:cele ce stabilesc sau simbolizeaza coeziunea sociala, apartenenta la grupuricele care legitimeaza institutii, statute sau relatii de autoritatecele legate de socializare inocularea de anumite credinte, valori, comportamentediferenta elite- mase: elitele domina masele, dar sunt dependente de ele; le influenteaza3. DISCUtIE: evolutia elitelor romanesti (ev mediu-modernitate)noua elita politica romaneascaPromovarea imaginii publiceRolul discursului politicRolul mass-mediaTipuri de elite si comportamentul lorCultul personalitatiiRolul simbolurilor4. STUDII CULTURALE BRITANICEinceputuri: R. Hoggart, The Uses of Literacy, 1957Raymond Williams, Culture and Society, 1780-1950, 1958Raymond Williams, The Long Revolution, 1961Influenta structuralismului (interes in sisteme, seturi de relatii, structuri formale)Pentru marxisti, cultura era o parte a suprastructurii societatii, produs al bazei economice si industrialeRolul mass media in definirea relatiilor sociale, probleme politiceImplicarea in producerea si transformarea ideologiilor populareTeoria lui Antonio Gramsci:Teoria hegemoniei, in conformitate cu care dominatia culturala e obtinuta prin consensul subordonatilor; consensul e obtinut pentru ca grupurile subordonate sunt convinse ca e in interesul lor si accepta ca "bun simt" perceptia asupra lumii oferita de catre elita.Societatea nu e omogena, ci e formata din diferite grupuri, cu orientari diferiteMass media intotdeauna va cauta opinia persoanelor sau grupurilor dominante, "autorizate sa vorbeasca": grupurile parlamentare, proprietarii, sindicatele, etc.Economia politica a mass-media demonstreaza ca aceia care controleaza media in fapt controleaza modalitatile de producere a culturii si ideologia Campuri de investigatie:Mitul si inventarea traditiilor (v. cinematografia)Istoria, cu accent pe istoria sociala, economica si culturala in societatile moderneMass media si rolul sau (ex. reclamele, interviurile)Literatura si lingvistica (cuvintele si semnificatia lor)