CURS ARHEOLOGIE INDUSTRIALA: ARHEOLOGIE ISTORICA. CURS 4

label Cursuri autorenew 2025-09-29, 16:55 history_edu Gabriela
ARHEOLOGIE ISTORICASurse:The Brewery Manual. Who's Who in British Brewing and Scotch Whisky Distillery, 1983.Michael Shanks, Christopher TilleyAnglia: 727 marci de bere, de diferite varietati: bitter, mild, scotch, brown ale, stout60 lagerSuedia: 3 categorii de bere, pe baza concentratiei de alcoolClasa I: supermarketClasa II: supermarketClasa III: systembolaget, 27 tipuriMetodologie:1. perioada de investigare: sept. -oct. 19832. localitatile: Washington, AngliaLund, Suedia3. sampling: in functie de tipurile de bere vanduteberile importate, excluselicentele, incluse, pentru ca reclama tinea cont de specificul localnumar egal de beri cercetate; daca exista si sticla, si doza, ultima era preferatadatele englezesti: berile studiate, cumparate din 4 supermarket-uri diferite: 78 marci diferitedatele suedeze: 5 supermarket-uri diferite si 3 systembolaget: 60 marci diferiteIn final, achizitionate 60 suedeze, 60 englezestiInregistrare - variabile in functie de:CuloareNr. de culori folositeBackgroundLitereCulori foregroundFrecventa si continutul textuluiLimbaj folositStilul litereiOrientarea litereiFrecventa/absenta modelelorimpartirea suprafeteiConcluzii: -Berile suedeze, mai colorate decat cele britanice-Englezii: negru, rosu-Suedezii: alb, albastru-Culorile asociate cu luxul si statut superior (auriu, argintiu), mai folosite de suedezi-Englezii folosesc cuvinte-cheie: numele companiei pentru numele berii; referire la depozitare; tipul berii; locul de origine; trecut; traditie-Suedia: calitatea noilor ingrediente; procentajul de alcool; imagini/text in limbi straine, folosite mai des-in ambele tari, accent pe masculinitate si trecut:-Suedia: vikingi, cavaleri-Anglia: fierari; berari; cavaleri-Anglia: diferente de culori:-Beer: rosu, negru, galben-Lager: verde; albastru; alb; argintiu; auriu-Textul, folosit mai des pe lager; modele abstracte-Locul de origine, mai des pe beer; reprezentarile-Suedia: relatia negativa culori-procent de alcoolSuedia: evolutia politicilor antialcoolism-Jumatatea secolului al XVIII-lea, brnwin, bautura nationala-1776: functionau 200.000 de cazane; fiecare al 7-lea adult avea unul-1855: parlamentul a emis o lege referitoare la producerea de branwin; a interzis productia in cazanele mici, cea mai mica cantitate permisa fiind de 300 kannor (780 litri)/zi-1869: mai functionau 451 cazaneconsecinte:cresterea rolului marilor distileriicresterea profitului statului din impozite pe alcool, ajungandu-se la 1/5 din veniturile totale ale statuluidezvoltarea industriei beriidezvoltarea capitalismului a dus la dezvoltarea alcoolismuluiAnglia: beraria, "ginpalace", ofereau "evadare" din viata cotidiana; consecinta, imbogatirea burgheziei implicata in afaceri cu alcoolSuedia: "privatizarea" consumului de alcool (1855-1900)Falun: organizarea unei companii burgheze, care controla toate barurile din oras; Veniturile, donate primarieiProprietarii companiei, "raspunzatori pentru morala si bunastarea muncitorilor"/comunitatiiControlul betieiMetoda, legiferata in 19051879, Goteborg, Loja Ordinului Bunilor Templieriabstinenta totalaprohibirea alcooluluiSistemul Bratt (dr. Ivan Bratt), aplicat 1919-1955Dr. de comercializare a alcoolului, companie de statCoordoneaza productia; importulDistributiua bauturilor alcoolice, cu exceptia beriiDesfacerea cu amanuntul, incredintata unor companii dupa sistemul Goteborg/Falun, ce puteau fi infiintate doar in orase cu mai mult de 5000 locuitoriMOTBOK:Interdictii:Femei casatoritePersoane acuzate de betie mai mult de o data in trei aniPersoane condamnate pentru betiePersoane din institutii corectionale pentru alcoolici sau cei carora li s-a interzis sa beaCondamnati pentru vanzarea/fabricarea/ cumpararea ilegala de alcoolConditii inregistrare:NumeSexVarstaOcupatieLoc de muncaParohiaVenitul/capitalul disponibilTaxele platite (daca au avut restante pe ultimii 3 ani)Marimea familiei, cu numele, varsta, data nasterii adultilor din familieReputatia pentru sobrietateMaximum ce putea fi cumparat, 4 litri/ luna (3 litri in al II-lea razboi mondial)Vinul nu era rationalizat, dar era notat in motbokLa inceputul 1920, 20% din barbati, 77% din femei au luat mai putin decat ratia legalaFunctionarea sistemului Bratt:-De regula, motbok nu se primea pana la 25 ani-Se putea creste ratia in functie de varsta, daca nu facea abateri-Totul se inregistra-Se tineau inregistrari la companiile locale; necesara semnatura titularului la primirea ratiei de alcool-Motbok, deschisa controalelor politiei, functionarilor publici, membrilor comitetelor de temperanta-in paralel, cetatenii inregistrati la companie-Orice consumator putea fi controlatEx. cel care si-a luat toata ratia la inceputul lunii, apoi cumpara mult vin, era suspect si controlat de politie/comitetele de temperantaDiscriminari:Sex: femeile, cu posibilitati reduse de a obtine o motbok si primeau ratii mai miciClasa sociala: corelarea intre clasa sociala - ratieVenit/impozit - ratieLocul de resedinta - discriminarea spatiului ruralMasuri preventive: 1. discutii2. amenintari cu procesul3. plasarea sub supraveghere ("ajutor") pentru schimbarea mediului daunator sau a locului de munca4. internarea la dezalcoolizareModalitati de internare:Internarea in campus-uri in care timpul liber era supravegheat si programatCazarea cu particulari "sobri"Lagare de munca in spatiul ruralInternarea in "institutii totale"Rezultate: cresterea consumului de alcool in restauante; a fost introdus controlul in restaurante - inregistrari referitoare la timpul din zi, categoria restaurantului, sexul consumatorului, tipul de bautura consumat-1919, introdus sistemul celor 3 clase de bere-1923, berea clasa a III-a, interzisa pe piata; cumparata doart cu reteta medicala-legi antialcool: 1913; 1922; 1931; 1938; 1954; cresterea controlului din partea comitetelor de temperanta1955: "Revolutia din Octombrie" - abolirea sistemului Bratt, pentru ca nu era eficient, inlocuit cu un sistem de impozitare progresiva a bauturilor alcooliceaccentul pus pe educarea copiilor, strategii de reclama antialcool, consum "sanatos" (vin, bere)bauturile spirtoase, inca vandute in sistemul de statMentalitati: in Suedia, bauturile spirtoase, asociate cu betia, crima, alcoolismul, moralitate joasa, deviatii psihiceVinul, bautura a celor culti, cultivati, cu bun gust