Asigurarea reprezinta un sistem de relatii economice care implica aportul unui numar mare de persoane fizice si juridice in constituirea unui fond banesc, in conditiile in care sunt amenintate de aceleasi pericole in existenta si activitatile lor, pericole probabile, posibile, dar nesigure. Asigurarea este un serviciu prestat pe baza unui contract specific, incheiat intre asigurat, persoana fizica sau juridical si asigurator, prin care asiguratorul ofera protectie pentru riscurile numite, obligandu-se sa acopere valoarea daunelor in limita sumei asigurate si conform conditiilor stabilite, in schimbul platii de catre asigurat a primei de asigurare.
Functiile asigurarilor sunt:
1. Functia de compensare a pagubelor reprezinta principala functie a asigurarilor si prezinta interes atat pentru asigurat, cat si pentru economie. Acesta este de fapt si scopul asigurarii: de refacere a bunurilor avariate sau distruse, de plata a invaliditatilor din accidente, de plata a sumelor asigurate in caz de deces sau la expirarea asigurarilor de viata si eventualele pagube ce le-ar produce tertilor.
2. Functia de prevenire a producerii pagubelor este a doua functie ca importanta si se realizeaza pe doua cai:
a) finantarea unor lucrari de preintampinare sau limitare a aparitiei unor fenomene naturale si accidente;
b) prin formularea unor conditii de asigurare care sa-i oblige pe asigurati la o conduita preventive permanenta.
3. Functia financiara. Avandu-se in vedere ca plata despagubirilor si a sumelor asigurate cuvenite se face treptat, pe tot parcursul anului, pe masura aparitiei si argumentarii necesitatii platilor, diferenta dintre incasari si plati poate fi utilizata in diferite forme de investitii, fiind constituita in depozite sau in disponibilitati curente la banci, cumpararea de actiuni sau obligatiuni, participarea pe pietele de capital, investitii pe piata imobiliara sau alte forme prevazute de legislatia in domeniu.