Dezvoltarea fortelor de productie in conditiile revolutiei tehnico-stiintifice contemporane, introducerea in practica curenta a unor instalatii, aparatura si instrumentar de inalta tehnicitate, extinderea automatizarii si complexarea proceselor tehnologice, cerintele conducerii si organizarii stiintifice a muncii impun in mod obiectiv cresterea continua a nivelului de pregatire, de formare si informare a tuturor cadrelor.
Dar nu poate fi constructor al societatii noastre si nici beneficiar al efortului colectiv decat cel care imbina armonios setea de cunoastere cu receptivitatea pentru nou si valentele morale; intr-un cuvant, stiinta cu constiinta. In acest spririt trebuie intelese rolul si pozitia cadrelor medii. Cadre cu tehnicitate ridicata, situate pe cea mai inalta treapta de pregatire a personalului sanitar, acestea au menirea sa umple golul dintre examenul medical propriu-zis si ingrijirea bolnavului, inteleasa in toata complexitatea sa.
Este cunoscut faptul ca examenul medical - actul prestat de medic - nu epuizeaza imensul volum de practici si actiuni care constituie ingrijirea bolnavului. "Medicul trece, asistenta ramane. Medicul prescrie, asistenta executa" - iata de ce indeplinirea obligatiilor care-i revin, la un nivel superior de intelegere si interpretare, ca urmare a pregatirii sale de baza si tehnico-profesionale, constituie aportul remarcabil al asistentei medicale.
Pregatirea de baza a asistentelor medicale, nivelul lor ridicat de cultura generala le permit, pe de o parte, insusirea mai profunda si mai rapida a unor cunostinte si practici de specialitate si mai multa receptivitate fata de stiinta si fata de nou, iar pe de alta parte, un orizont mai larg, o orientare mai rapida la patul bolnavului. Asistenta medicala, a carei sarcina de baza este asigurarea conditiilor optime de ingrijire a bolnavilor, are atributii: de ingrijire medicala propriu-zisa, igienico-sanitare, organizatorice, educative si gospodaresti.
