O cat mai adecvata interpretare a acestor perceptii si autoevaluari presupune elucidarea naturii lor. In fond, avem de-a face cu exteriorizari ale unor elaborate mentale individuale, deosebit de relevante pentru intelegerea din afara a vietii semenilor nostri. Raportate la o stare de fapt, care se refera la mediul de viata si/sau la subiectul care furnizeaza informatii, perceptiile si autoevaluarile. Fenomenul implicat aici nu se rezuma la constatarea existentei unor diferentieri in ceea ce priveste capacitatile oamenilor de a sesiza si judeca o anumita stare de fapt. Este vorba de ceva mult mai complex, adica de realitatea traita de fiecare persoana in parte.
Ceea ce obtinem prin studierea perceptiilor si autoevaluarilor oamenilor este realitatea filtrata individual, iar filtrul utilizat cunoaste anumite variatii de la un grup de populatie la altul. in analiza calitatii vietii, constatam ca perceptiile si autoevaluarile nu sunt total independente de ceea ce exista in realitate, dar ele se pot indeparta semnificativ de aceasta realitate empirica. intr-adevar, o serie de cercetari, inclusiv cele ale caror rezultate sunt prezentate in lucrarea de fata, demonstreaza existenta unui anumit nivel de dependenta a perceptiilor si autoevaluarilor efectuate de catre populatie de starile de fapt existente, chiar daca uneori asocierea, masurata in termeni statistici, este la limita de jos de semnificatie, dupa cum se inregistreaza si situatii in care nu se inregistreaza o astfel de legatura statistica, iar in unele cazuri, starile de fapt la care se refera perceptiile si autoevaluarile raman necunoscute cercetatorului.
